Poezie
Empo 49
mizeros
3 min lectură·
Mediu
1.
Din jurnalul porcarului către odiseu, nescris.
(Scapără un vis în noapte zici că-i furtună)
O gemă de certitudine m-a fericit cum rar,
(Când) lebede în zbor staționar m-au (îndelung)
Privit și cântărit din ochi și (miraculos)
O pană (de apelare) talisman au săgetat
Drum alb deschisu-s-a privirii departe
La rădăcinile copacului-cer unde-s cuiburi
Plutitoare, cât de sincer confuzia mi-au citit-o
și înțeles-o și undele grației lor lovitu-m-au
și-orbește am apucat-o în siajul aripatelor
gondole muzicale, la o vrajă a destinului
răspunzând, destin-ație abație constelație...
În visul lor sunt veșnic chiar un far periferic
(Sunt făpturi ce nu se opresc din navigație
Înaltă)
2.
Noi, în subteranele cerului, în catacombele
vântului, supt apăsarea furtunilor,
suntem ce-avem, (ce-avem e-al apelor),
suntem ce-avem, (ce-avem e-al noroaielor
pământului), cetatea are turle de sare,
miriade-chirciți au zăcut mohorâtei ierni,
victime, dar de troznetul semințelor în dinți
de suare, (duhuri ridicate din osuare) s-au
deșteptat, sună cimbale a desprimăvărare!
Cântă cimbale, desprimăvărare...
Ascensionale seve avide, foame de lumină,
Partitură de ruguri-culori, fluturi-flori,
Colcăie gheizere de clei, mucezire-diseminare,
Nori lecuitori, Cască-de-șantier (galbenă),
Maistrul suare demolează iernile, bum-buf-năduf,
Mur-mu-re și foș-ne-te, zum-ze-te și su-su-re,
În-ce-pe. Suflu fonematic, rezervoare de tril, revărsare
Inima e o cântătoare pasăre sau floare, se dezmorțesc
Roiurile, entomopatimi, entomofervoare, entomopatos,
(seve pistonate în suprafețe și adânc),
Emergeți din umbre, fenomenalilor! Eclatanților mustoși!
Nori eflorescenți chiar sub luna de cireș,
Dar noi mai întâi, noi înflorim primii, saturați de radiație,
Livezile personale cu pomi intimi, ale sufletului, ele...
3.
Vezi clar cum zilele intră-n sac, sunt înghițite, iluzionist
Ceasurile taie-n carne vie cu lame rotative, nesfârșite sunt
Ororile, Anihilator cu motor ia-mă și pe mine-n zbor!
Să mă fac nor de dor de morde corvid...cenușiu de lup e
ce-va-veni, Cevaveni, protejat de prădătorii vii-tori în
aura de zale, imperturbabil, ciperaceele se zbat în mlaștina
Lethe, în ochiul bolnav al soarelui sunt pete care înfioară,
(procesiuni de hărtăniți prin canioanele decepției)
Nemărginirea mustang a creatorului dungat, suntem
Toți ai lui Hagupit, ai lui Hagupit.Uraganul.
Sfărâmicios cer dezamăgitor.Fidel cui? Fidel cui.
Iluzii se ard ca becurile. Murg și amurg, contemplator,
Strigător (la cer), spre Megalopolisul neurosinaptic
Hypercity. Lumina scade pân-ajunge cicatrici.
Cortexul se demagnetizează. Posibilul Cyborg
se contaminează pe plaja electrică cu soare paradiziac
Androcefalul mielușel eclozat din oul arctic.
Cranium orbitum costa humerus carpus sacrum
Claustroman trans-lucid presat în ziduri paranoia
cerbi șamani cheamă ornitospirite secte migratoare
canidele cha-cha-cha încep pânda mare la cuib
mambo bulb rahidian desprimăvărat mugur
adie briza lobilor frontali, cerbii telepatici
șamani între scizura lui Sylviu și Rolando.
Ah! Să descifrezi totemul, noi înșine,
trib colosal.
(evadare spre galaxiile interioare)
001.360
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Pestrea Ion-Daniel
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 429
- Citire
- 3 min
- Versuri
- 70
- Actualizat
Cum sa citezi
Pestrea Ion-Daniel. “Empo 49.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/pestrea-ion-daniel/poezie/14067748/empo-49Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.