Poezie

Când eram copilandru

1 min lectură·7 decembrie 2008

Mediu

CÂND ERAM COPILANDRU...

Copilandru fiind, plecam cu tata la vânat,

nu știam multe, dar mă fascina câmpia;

pe Bob, câinele nostru, îl luam cu noi

și cutreieram, în lung și lat, toată glia.

Vânam mulți iepuri, rațe și turturele,

prepelițe multe și grele împușcam,

eu încărcam tolba și chiar ciorchinarii

și cu ele, toată ziua, mă tot luptam.

Odată mi-au pus o vulpe în spinare

și îi simțeam căldura prin rucsac,

după un ceas m-a cuprins o deprimare

de nu știam, încotro să fug, și ce să fac.

Pe glie, prin trifoaie și miriștii,

întotdeauna găseam un vânat bogat,

bogată a fost și copilăria mea-

de vânat,eu, nici azi nu m-am lăsat.

Acum plec singur, pe glie, la vânat

iar Bob și tata, țărână s-au făcut;

știu, desigur, pre multe despre viață

și viața o strâng în suflet și o sărut.

001.923

pena gheorghe. “Când eram copilandru.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/pena-gheorghe/poezie/1813183/cand-eram-copilandru

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.