Conferinta

Mi-am adunat gandurile Si am inceput sa le calsific: Pe cele mici le-am asezat pe scaune pe masura lor, Pe cele mari le-am poftit pe rand la tribuna, Dar revolta celor mici a intrerupt conferinta: “De ce, suratelor, sa nu ne spunem cuvantul, Noi nu suntem aici doar maruntul.” Si au inceput sa roiasca prin vene Alungandu-le pe cele mari din artere, Au luat calea nervilor Si mi-au indoit axul vietii. Puteam sa le alung oare? Scaparea, curios lucru, n-a venit de la un gand mare Ci de la cel maruntel Ce se tinea scai de cel mare Pentru ca il iubea Si dorea impacare. Asa ca l-am lasat sa-mi ajunga la creier Mi-a marit ochii si urechile Pentru a-si vedea si auzi suratele Mi-a largit narile pentru a-mi elibera coloana Si astfel m-am trezit fara gand: Incepea relaxarea.