Paul Ionescu
Verificat@paul-ionescu
„„Un poet mort nu mai scrie. De unde importanța de a rămâne viu.” - „Un poète mort n'écrit plus. D'où l'importance de rester vivant.” (Rester vivant - methode) - Michel Houellebecq”
Născut pe data de 27 mai 1975, la Brașov. Liceul în localitate. Facultatea în București. Domiciliul actual în București. În rest nimic interesant de povestit. http://martindeporres.deviantart.com/ "a fi cult înseamnă a ști că, în lipsa unei enciclopedii, poți căuta noțiunile despre murat într-o carte de istorie și nu într-una de…
ea ce mai car mar are sani ca amandine
dar nu oarecare
ea imi place imi place ca uneori mutenie spontana el sa zicem ca da desi ma mai gandesc
Pe textul:
„nosce nos" de nica mădălina
zice paul neagu
eu zic ca daca interogam relatia intre poema si realitate atunci e clar ca poema nu se poate referi numai la realitate
fie si numai pentru imaginea aia hazlie cu penisul
Pe textul:
„chez moi" de nica mădălina
nimic ranchiunos - interactiunea prin poeme are nevoie de o astfel de suma de nedeterminari
conventii
proceduri
si reguli
nu?
Pe textul:
„amstaf" de nica mădălina
diana are dreptate
textul n-are nimic special este cum a spus diana un amalgam de cuvinte
ție marius cred că îți place să te auzi vorbind: “calea eliberării”, “neputincioși ne privim scurgerea de viață”, “ glob de sticlă albastru sidefiu” (asta e cea mai tare cu globul de sticlă albastru sidefiu – puteai sa zici glob de sticlă prelucrat manual în atelierele “timpuri noi” din siliciu galben în condiții de presiune și volum constante cu o culoare albastră sidefie – poezia nu explică marius / poezia lasă cititorul să vadă singur componența și culoarea globului de sticlă albastru sidefiu), “prelungirea agoniei”, “să topim cuvinte”, “orașe zburătoare”, “să le topim în iubire”, șamd
marius tu așa vorbești în viața de zi cu zi?
sunt și eu curios
poezia trebuie să își găsească echivalentul în viața de zi cu zi a anului 2008
atunci ea devine o poezie citită de contemporani
vocabularul tău nu are nicio legătură cu anul 2008
petrarca scria sonete acum 500 de ani si erau citite deoarece așa se vorbea acum 500 de ani
acum este destul de greu să mai citești petrarca
aproape imposibil numai o mână de oameni împătimiți și evident erudiți reușesc acest lucru – restul populației lasă sonetele lui petrarca din mână după 2 pagini (petrarca este luat de mine ca exemplu – să nu crezi cumva că te consider un urmaș; doamne ferește!)
nu ai jaloane nu ești de acolo nu faci parte din “mentalitatea” timpului său
fiecare perioadă a avut un limbaj specific propriu marius
dacă vrei să te citească lumea și evident nu mereu aceeași oameni deci dacă vrei un public mai divers mai mare decât cel format prin lăsarea repetată de comentarii pe pagina lor eu zic că trebuie să încerci o schimbare
și e ușor
după ce compui un text îl citești și ce ți se pare exagerat umflat ne-real artificial tai ștergi schimbi
încearcă să vezi prezentul prin cuvinte normale
Pe textul:
„Condamnați la secolul XXI" de marius nițov
e fortat recunosc incerc sa evit tocmai \"manifestari\" de genul asta care se vor \"serioase\"
nu stiu avem noi ca natie stilul asta de \"bocitoare\" indecenta - nu stiu dar trecerea spre cele sfinte trebuie sa se faca cu mai putin circ fara carute cai aruncari de bani cohorte de preoti cu tamaie prosoape linguri farfurii si o gramada de oameni care zic vaaiii saracul si lor de fapt putin le pasa zic asa ca sa zica ceva
daca te-a deranjat comentariul meu imi cer scuze
Pe textul:
„A murit Vintilă Corbul" de Andrei Novac
Mare scriitor!
Mare Român! Nația este adânc tulburată și adânc îndurerată de moartea lui.
Este teribilă această veste.
Trebuie ca noi, scriitorii, cu mic cu mare, să ne reunim în cuget și să aducem prinosul recunoștinței noastre celui ce a fost Vintilă Corbul.
Trebuie să ducem moștenirea lui generațiilor viitoare și să ne închinăm pios în fața acestui titan al literaturii românești de pretutindeni.
Veniți fraților să-l slăvim.
Cu cât suntem mai mulți, cu atât mai bine.
Pe textul:
„A murit Vintilă Corbul" de Andrei Novac
Pe textul:
„Când nu mă cred automobil, gândesc logic" de Adrian Firica
in loc sa prezinti o lume statica infatisezi un proces nedeterminat
intregul este doar partial descoperit
si
o parte din personaj este vizibil
restul? ascuns in intuneric
Pe textul:
„există un ticăit, se oprește" de nica mădălina
bine definit
nu se incadreaza in niciun tipar in niciun curent si are multa aplecare catre slova scrisa
razvan are scrisul lui mersul lui si sa nu uitam ca are si multa sensibilitate
asa ca mistourile ieftine nu tin in pagina lui
cine le face e ori rau ori prost
uneori si rau si prost
imi place razvan tonul hotarat pe care l-ai abordat aici
e o poema f reusita
Pe textul:
„Calviția adevărului" de razvan rachieriu
se vede ca autorul este un om cultivat, sensibil.
se vede ca autorul nu a facut stefan gheorghiu.
se vede ca autorul are 7 ani de acasa.
frumos text.
Pe textul:
„Din camera de alături. Hava naghilla" de katya kelaro
pe tine e greu sa te duc de nas
Pe textul:
„sânii pioși" de Paul Ionescu
imi pare rau pentru dumneata ca nu poti sa vezi mai mult decat sani si sani si iarasi sani
ce sa facem unii dintre noi trebuie sa ia distanta asa cam 30 de metri in spate ca sa vada the big picture
Pe textul:
„sânii pioși" de Paul Ionescu
am o poza veche ce imi aduce aminte de acest cadru.
se facea ca era prin 1982.
textele ca obiecte culturale au nevoie de un subiect. aici il gasisi bine. calci (cu talpile goale)_in strachinile sau strachinele trecutului (trecut dp meudevedere)
Pe textul:
„jimmy, don\'t break my heart" de nica mădălina
multumesc de trecere
Pe textul:
„jhurnal nr#1." de Paul Ionescu
dar eu nu-s dali si zic ca-s imagini faine
dupa comentariul asta stiu
stiu ca o sa ma halesti ... rapid
Pe textul:
„omphalos" de nica mădălina
nici gand
poate prea acrit de toate \"shmingulatiile\" post-decembriste
exista o exista un pattern in toti acesti ani: in afara de Senior absolut toti m-au dezamagit
m-au dezamagit asa de rau incat nu mai cred pe nimeni - nu mai cred in nimeni
si-au batut joc in asa hal de credulitatea mea incat nu le mai acord circumstante atenuante
never
deci eu am reusit poate ce putina lume poate - din anul 2002 am renuntat complet la televizor - imi sortez stirile de pe internet filmele mi le aleg si in general prefer lectura unei carti bune - face cat 10 filme
restul?
mi se rupe
nu au decat sa isi dea duhul in piata universitatii sa faca inca 10 revolutii sa lupte pentru drepturile omului sa se imbogateasca sa saraceasca sa joace la bursa la loto sa priveasca manele emisiuni tampite sa parieze pe disperatii care fac greva foamei
mi se rupe
am creion hartie aparatul foto si un sac de voiaj - nici macar de internet nu am nevoie in ultima instanta / daca de maine se duce dracului internetul mi se rupe
tara asta nu are cum sa se faca bine
am avut si eu in trecut sperante ca poate cu timpul lumea se cultiva se cizeleaza are loc o dezvoltare macar asa ca in austria care este acum o tara linistita si pasnica frumoasa cu oameni asezati care nu se deranjeaza unul pe altul - nu e cazul / oamenii au decazut mai rau ( dpdv cultural ) decat erau in perioada regimului comunist
so concluzionez ca sa nu devin patetic - mi se rupe
Pe textul:
„Acțiune de solidaritate" de Dana Banu
iti multumesc
Pe textul:
„jhurnal nr#1." de Paul Ionescu
