Paul Constantin

A terminat dreptul cu zece, Și imediat ea a plecat din țară, Acum e într-un bar din Lecce, Unde dansează, tot la „bară”.

Se bat că-i vorba de-a lor pungă Nu pentru că doresc binele urbei, De-ar ști unde dorim noi să ajungă, Ar prefera să se aleagă între ei.

. O haită de flămânzi amușinează, Ciolanul aburind ieșit din oală, Cu toții și–l doresc și se visează, Pe postul de primar in

Turnul Eiffel ni s-a închinat, Cu mult respect și deferență, Iar cel din Pissa gata înclinat, Ne-a prezentat, o reverență.

Băieții s-au dăruit cu generozitate, Conduși în meci de marele Pițurcă, Și au făcut „cocoșul” Galic să arate, Ca cea mai amărâtă și plouată curcă.

El maculatură scrie, Deci nimic folositor, Încât susțin cu tărie, Tipu-i un „maculator”.

Despre Columb și oul lui, Nici până azi nu am aflat, Pasăre nu e, nu-i nici pui, Cum a făcut el de-a ouat ?

A făcut tramvai Merțanul, Luând – o pe terasament, Însă a greșit macazul, Făcând praf, un „neatent”.

Lunar aflând ce am de plată, Apa, întreținerea sau becul, Aștept să mi se dea chitanță, Că eu am cumpărat tot blocul.

Ne spun că noi furăm găini, Că de, nu i-am lăsat să bată, „Cocoșul” falnic din vecini, Este acum... „curcă plouată”.

Chelul cu capul ca o pară, Să arate că puțin îi pasă: - Decât să am o freză„rară”, Mai bine o chelie „deasă”.

Francezii ne-au făcut țigani, Și nu au spus-o prima dată, - Ce să vă spun… „niște țărani”, Sărmanii, n-au putut să bată.

A găsit în cărți de specialitate, Că tutunul și alcoolul înghițit, Îl afectează grav la sănătate, Și de atunci, el nu a mai citit.

Fiind români, noi ne dorim, Din lupta celor două naționale, Domnul să ne ajute să ciocnim, O cupă dublă cu suc de portocale.

La facultatea unde te învață, Doar primii șase ani sunt grei, Că dacă lor le-ai făcut față, Te – ai și trezit în anul trei.

Îți spun acum dacă m-asculți, Ce treabă au, peștii în lacuri, De câte ori se strâng mai mulți, Întotdeauna ei fac...”bancuri„.

Vorbește lumea de „blondine”, Că au „biblioteca” goală, Iar Elena știe-oricine, Este o blondă „naturală.”

Pân-la buric e decolteul, Te uiți ca-ntr-o căldare, Da-n van ține deschis ghișeul, Că ce s-arate … n-are.

Vinul de–l bei îți dă putere, Sănătate multă dă coniacul, Plăcere au cei ce beau bere, În apă doar microbi cu sacul.

Toate femeile sunt minunate, Și de nu credeți dragi băieți, Sunteți lipsiți de abilitate, Sau poate, insuficient de beți.