Poezie
Freamăte apocaliptice
1 min lectură·
Mediu
Văd oamenii cum se înclină spre banal
Și se pierd ușor într-o viață monotonă
Iar eu nu mai suport plictisul infernal
Ce năpădește-ncet o inimă afonă
Aud cum haosul mă controlează
Și nu-nțeleg de ce suntem atât de slabi
Căci nu mai știm ce ne mai obsedează
În marea vieții am ajuns doar niște crabi
Simt adevărul ce moare-n depărtări
Cuprins de frica lumii ce l-a denaturat
Lăsând în urmă doar câteva cărări
Și toate-s nemiloase din câte am urmat
Gust lacrima și-amaru-acestor vremuri
Și sper un viitor poate mult mai onest
Observ cum tu, umanitate tremuri
La gândul vag al unui vis etern funest
( iulie 2004 )
001.509
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Paul Alexandrescu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 109
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
Paul Alexandrescu. “Freamăte apocaliptice.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/paul-alexandrescu/poezie/1824007/freamate-apocalipticeComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
