follow the tracks of the 75 wolves

follow the tracks of the 75 wolves scrie pe fularul meu și nu sunt singur pe urmele lor pe scaunul din fața mea e un domn cu o pălărie mare, neagră, cât umbra nucului privirea lui, mai rece decât umbra ajunge până la capătul lumii pare că ziua plecării nu mai e demult o taină pentru el cu noi în compartiment mai e o fată doarme cu capul lipit de geam văd cum din tâmpla ei se varsă zorile ce frumos visează încep să fredonez în gând: „printre nori, printre nori, printre nori alergam împreună, printre nori… ce loc ciudat să ne întâlnim” mă aude, cred că mă și vede cum dorm pe genunchii ei într-un tren ce merge din vis în vis