În beznă te poți plimba la nesfârșit.
Sub tălpile goale, adesea simți fragi
fremătând în iarba mustoasă.
Acolo ,
vecinii își plimbă visul pe acoperiș
în ibrice roșii smălțuite,
împânzind câmpul
avem
dimineți brodate
pe piele
suave mărgele
de rouă
pe riduri
sculptate
de valuri
cu-aromă
de pin
și magnolii
avem
însorite deșerturi
pe tâmple
când spintecând
oarbe ciozvârte
de
mi-e dor
amiaza spumegândă
cu valuri
caramel
pe buza roasă
orizonturi căzute
ca o cortină de tiramisu
clocotind răposații zori
mi-e dor
aburii dispersați
pe oglindă
luciri
mi-am dorit
primăvara
să-și înghesuie
portretul într-o sepia caldă
la marginea
camerei cu ferestre zimțate
să-și întindă așternutul
cu miros de salcâm
peste trupurile coapte
s-alunece
pe vremea
exilului
din copilărie
treceau ani
ca zile
se coceau
sub aripa fierbândă
a lui Prometeu
eliberându-și
gânguriri sălbatice
satanic
peste hotare
ciuma neființei
întindea
se făcea tot mai noapte
pe buza cauciucului
amar
șoseaua rula timbre uzate
sub cabluri
din smoală și fum
din august
ne priveam
până-n plămâni
sudoare
citeam în cafea
horoscopul stagna
și iată
că tot mai trăiesc
asuprită
ca și cum viitorul mi-ar face
cu ochiul
iar pe partea stângă a craniului
gol
m-ar lovi cu absența
încimentată și rece
fix în măduva
Între noi e un joc al sorții.
Câteodată mizăm pe noroc si ne desprindem coroana de fluturi,
Spre zbor,spre sobrul infinit și câteodata pierdem minți și câștigăm speranțe.
Între noi e un condiment
Curg...
Nebunii aleargă trăsniți prin deșert
Gura e spumă de praf și nisip,
Și eu curg ca apa-n deșert.
Pescărușii se-ncheagă în praf și în sânge,
Șiroaie curg lacrimi de nori și de vis
Curg
Te văd plecând și nu mă pot opune...
Te văd avar așa cum ești,luând cu tine adierea vântului,
Te văd cum furi speranțe și pământ...
Izbesc cu pumnii de năut în porțile pustii...
Te caut suflet
Privește-mă tot cu nesaț prin sticla aburita,
șoptește ciripitul câinilor părtași la ast festin,
Cuprinde-mă iubire de dureri,de chin...
Suflă cu dor de orb lumina ochilor,
Zâmbește cu lacrimi de
Chiar dacă aș fugi prin amintiri...tot răscolind,
Pământ sfărmat de amăgiri...
Să chicotesc în nepăsare de trecut,
Să zic nu-mi pasă...ar fi ușor...
Să te adorm ca pe un prunc în veșnicie,
Să te
Azi mă sting ca și când aș fi ars din temelii,
Te cern,cenușă de stejar și mă preschimb în vânt.
Azi aștept un mâine nefiresc,
Cu ieri-ul pustiit de dor,cu coaste-n viitor.
Poate mâine nu voi ști
Vară cu flori de ghețar,
Cu verde crud și greață de nectar,
Cu vise spre cer înstelat,cu amor uitat.
Vară cu gânduri departe și somnolența aspră,
Suferință de vară vastă...
Dor de mâini
Sunt prinsă în noroiul de cuvinte
Deși răzbat și țip cu voce de otel,
Am termopane...nimeni nu m-aude,
Și ușa mi-e de fier...
Sunt ștearsă de simțiri și văzul
Mi-e tot mai searbăd,ochi-mi
Vom înnota în vis,purtați de ape,
În noapte zeii ne vor ocroti,
Sclipiri,fiori,vor înveli în șoapte
Dorințe tăinuite,vii...
Ne vom iubi cu-ardoare pătimașă,
Și însetați de patos și
Iubind un soare apus,abandonat de sine,
Suferind la fiece ac pătruns în tine...
Un ocol infinit se perindă
Cântându-i fals maligna-i colindă.
Înșelator te-ademenește,pernicios
Un ametist
Sită vremii,cuget ce-am cernut,
Povară-n trup de lut,
Candidă naivitate m-a durut.
Avalma sentimente s-au pierdut,
Orfane în neant,
Candoare de regret persistă și timp trecut.
S-au dus în
Să îți cant?
Dar vocea-mi aspră nu e demnă de-al tău simț.
Grăiește-acum cu glasul tău plăpând,
Condu-mă,iar eu sclavă îți voi fi.
Să te ascult?
Ce să ascult?Intrigi murdare de năut,
Dulcețuri
PA