Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

uite

1 min lectură·
Mediu
renasc
iubito
chiar acum sunt pălmuit
pentru primele lacrimi
pe aici se bucură toți
iar eu nu-nțeleg
de ce râd ei
când un suflet coboară
în suferință
mi-e milă
de această mamă
care-și leagă fericirea de mine
de sânii
pe care-i voi vlăgui
încercând să mă fac om
de bucuria tipului
care se crede tată
în așteptarea beției
promise șomerilor
din cartier
sunt atât de inocenți
draga mea
în necredințele lor
încât viața li se pare a fi un tren
cu gări desenate
de Dumnezeu
renasc iarăși iubito
niciodată nu voi renunța
să te caut
ori de câte ori
eternitatea îmi va da un bilet de voie
încă nu știu
dacă și tu ai revenit
sau mă aștepți deja
pe aceeași plajă
ca acum o mie de ani
ca acum o sută
dar dorul de tine
dorul de noi
te va regăsi oricum
ori de câte ori vom muri
neîmpliniți
uite
renasc iubito
chiar acum sunt pălmuit
pentru primele lacrimi
012332
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
160
Citire
1 min
Versuri
46
Actualizat

Cum sa citezi

paparuz adrian. “uite .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/paparuz-adrian/poezie/14102571/uite

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@razvan-rachieriuRRrazvan rachieriu
''Eternitatea îți dă un bilet de voie'', pentru a circula prin ea, însă nu poți să-i iei o fărâmă și s-o duci în viața ta supusă efemerului, dar ''niciodată nu vei renunța'' să ''renaști'' în iubirea care-și ''caută'' perenitatea și nemărginirea.
0