Poezii

De asfalt Te-ai desprins Himeră a cuvântului Þi-ai întins aripa Fantasmă Peste ochiul luminii De asfalt Te-ai desprins Himeră a luminii Þi-ai sfâșâiat aripa Iubire De gura

E ora când se cern aburii Nopții... Hoiturile zilei se înfășoară În betoane Și astrul plâns își șterge Sudoarea. Ce-ți rămâne din lumină? Poate un foton Sub geana

Nu vreau sa scriu nimic. De fapt, nici nu scriu Am primit o scrisoare Avea in ea un soare orbitor, cum altfel?! si miros de papadii. Trebuia sa ninga. un viu frumos cu ohii morti A,

Mi-am frânt caninul de lapte Șoapte, mereu șoapte. Dor-m în nor de sticlă mată În vată, mereu în vată. Mi-am apretat cu-vântul Destul! prea destul! Ochiu-mi șuieră Limba-mi arde Cord

Melc, melc, codobelc Scoate coarne bourel Hai mânca-ți-aș să-ți ghicesc În cochilie Nu, că mi-o faci cerc Nimic nu ucide lumina.

M-am săturat De toată bola și bolnăviciunea și ne-sincronizarea Întind o gheară Galbenă De microb Și-mi ciupesc cu ea O coardă vocală Un sunet spart și ceruit Se lasă greu Ca o

Þes cu fir argintat o fină pânză de păianjen Singura-mi pradă sunt eu Infinitele mele ochiuri sunt oglinzi ce mă reflectă Și m-arată trist și prins Corp de stâncă mi-a crescut Și să plutesc...

Orașul trist a oftat Din adâncile-i rărunchiuri De mult nimeni n-a mai luptat Pentru-acești oameni fără trunchiuri. Între noi e apă și sunt săruri minerale Și ne vorbim intens Dar tot ce

Mă zbat între cuvinte sparte Și emoții greșit înțelese Care oricum se pare că Nu au nici o Finalitate. Deșertăciune... O babă fără dinți Tremură la colțul străzii Dar ochii îi sticlesc Mă

Timpul s-a spart din nou. În amurg curg blând Și-mi las urmele dârele Pe care le-am imprimat în timpul zilei Pe chipurile oamenilor Să le rămână in ochi și riduri. Mă înfășor cu tremur În

Un cantec de leagan, Spus de mii de ani, Acelasi de mii de ani, Te ameteste si te impresoara, Te loveste si te doboara, Te iubeste, te alinta, Traieste din tine, Te devoreaza, esti

Ating vrajit speriat indragit Un cerc de fum. Se desprinde cu rana de geana mea Si se sparge in ferastra. Zbier urland tipand chinuit Neantul din cuvant. Masca se crapa pe sine se Face

Orasul musteste a vin si fum, Iar in metrou Se face reclama La lumina artificiala. Jurul meu se risipeste Gaurit In spasme Aburul se lasa greu si pustiit. Am alergat destul. Acum zbor pe

Sufoc o roza. Soarele s-a reflectat intr-o petala de-a ei Si s-a vazut negru. Sunt picura ce lacrima Din inauntruri spre abisul Din afara. Ingerul urla de nehotarare Iar umbra sta la

Torturez cuvintele... Spatiul se-nchina Timpului (Baiat bun, de altfel, il cunosc bine) Si altarul e Omul, Iar ofranda - Frumosul. Cuvinte pline se (re)varsa din Mana mea pecetluita. Surad,

Cum poti sa-nghesui poezia In poezie?! Zambeste, mi-a zis launtric si intens. Zambeste lacrimei ce esti Si poate-ti va raspunde...

Ce frumos tremuri Tu de cald. Cred că din punctul ăsta de vedere Poți să te consideri Chiar foarte norocos: Nu mulți tremură de cald. Și așa-mi place Când în frig Tu te-ntinzi și te

Am intalnit mai ieri O dama... -un personaj foarte interesant- Cred ca era De pica; Desi avea parul si Unghiile - taiate in Unghi ascutit - Presarate cu foarte multe Cupe... Iar buzele-i

Sssst! Jucam fata! Ma ascund, da. N-o sa ma gaseasca Niciodata aici. Loc mai bun nici ca gaseam. Atata doar: Sa nu ma dai de gol. Oricum, Cine sa ma mai caute In mine?!

Stai in fata mea Atat de blajin si de nevinovat, Cu o privire candida, In care se poate inca ghici Licarul firav al unei Iubiri pierdute... Si totusi ATAT de rece! Te-astepti probabil sa

Clipeste! Clipeste des! Asa poate ca o sa-ti picure Stropul de apa sarata din ochi. Incearca! Trebuie sa poti! Daca nu clipesti, stii ce se intampla... Ai mai simtit Nimicul... De ce te

Acum cateva zile Am avut un infarct. Ciudat, pentru ca Asa ceva nu mi s-a mai intamplat Pana acum. Si nu pot sa zic Ca sufar de vreo Afectiune La inima... Intr-adevar, ciudat! A fost o

As vrea sa fiu... Un Zmeu. Dar de ce zmeii Sunt intotdeauna \"rai\"?! Eu voi fi un Zmeu BUN. Si voi fi orb de frumusetea coplesitoare A frunzei de nuc Si a florii de salcam. O sa zbor! O

5 minute... Atat. In 5 minute eu respir, visez, rad, dorm, traiesc... exist .... fara tine. Si mi se pare totul atat de gol, de parca vasul in care imi tineam cu atata grija