Poezie
Nesaț buiac
poem buiac
1 min lectură·
Mediu
Nesaț buiac
Plictisit de femei,
Din dorința de mai mult
Am mușcat, sânul de piatră
Al unei statui
Și mi-am rupt dinții.
Era prea rece
Carnea de marmură.
Prea netedă.
Atunci, m-am întors
La femeile adevărate
Și moi,
Molfăindu-le cu gingiile
Disprețul.
002.375
0
