Poezie
la ordin Doamne
poezie la ordin
1 min lectură·
Mediu
La ordin Doamne
Într-o zi sau într-o noapte
Căci pământul e rotund
Dumnezeu chemă la dânsul
Un poet...un om ,,bolund’’
Când se-nfățișă la Domnul
El,se-nchină la pământ
Și din ușă se răstește:
-De ce mi-ai lăsat, Cuvânt!?
Adevăr și libertatea
De a fi și de-a rosti,
Tot ce văd și știu cu toții
Dar se tem a povesti .
-Să ajung de râs la lume
Să mă judece,popor
După legi modificate,
După bunul,placul lor.
Adevărul e minciună
Și minciuna-i adevăr
Cei ca mine-s puși în lanțuri
Trași de haine și de păr.
De mulțimea fără minte
De roboți,abrutizați
Care știu doar să muncească
Și să fie consacrați
Ei pe ei și-unii pe alții
Adevărul merge, beat
Îl rostesc numai copiii
Și umblă, cu capul spart .
Idioți cu arma-n mână
Spun că apără,valori
Pace,libertate,lege
Și le apără ,de mori.
Mori încet și mori cu zile
Aprobând hipnotizat
Tot ce zic și tot ce cântă
Sau ce noaptea au visat.
Alții vin din umbra crucii
Să te-nvețe,să trăiești
Sau să mori frumos,în pace
Orice, doar să nu vorbești.
001.613
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ovidiu Vasile
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 177
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 41
- Actualizat
Cum sa citezi
Ovidiu Vasile. “la ordin Doamne.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ovidiu-vasile/poezie/13971404/la-ordin-doamneComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.