Poezie
daruri
1 min lectură·
Mediu
darul
într-o zi,am primit darul
darul cel mai minunat
am crezut, c-o să se-ntample
am crezut și sa-ntâmplat
mare bucurie-n suflet
fericirea a venit
asta este fericirea
fericirea nu e mit
darul era de la oameni
cei mai dragi mie,e drept
numai că, darul în sine
era numai, un obiect
un cadou frumos și mare
și m-am bucurat,nespus
nu uit asta niciodată
Până-n ziua de apus
într-o zi,a fost să fie
darul meu,s-a terminat
nu l-am meritat eu,oare?
de ce Doamne,l-ai luat?
apoi am rămas pe gânduri
la ce să mă mai aștept?
darul, mi-a rămas în suflet
ce-a luat?Doar un obiect
am jurat atuncea, tare
și cu glasul tremurând
daruri mie-n lumea asta?
nimeni și nimic,nicicând
dar veni o zi ,în care
Dumnezeu,care e bun
mi-a facut un dar,pe care
mi-e și frică să o spun
nici nu m-am gândit,vreodată
la așa ceva măcar
să primesc eu,ticălosul
de la Dumnezeu…un dar
001.203
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ovidiu Vasile
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 152
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 37
- Actualizat
Cum sa citezi
Ovidiu Vasile. “daruri.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ovidiu-vasile/poezie/13968178/daruriComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.