ovidiu ovidiu

nevasta hangiului umblă în pivniță
după alte pahare

iasomie în vin insomnie
de-a valma

îmi place mult cum a sunat asta. un soi de amețeală dulce,un vin fiert a o masă de lemn seculară, cu prieteni din alte lumi...
alte lumi
de-a valma...

frumos poem. oare ar trebui sa+i cerem chirie? poate că put și simplu nici el nu și-a dat seama de ce a ieșit... și stă în noi din momentul în care ne naștem încercând să-și gasească lui însuși un sens...
mai știi?
să nu-i cerem chirie... oamenii de știință spun că la un număr de zile toate ceulele din noi se schimbă.sunt înlocuite. devenim alții. singurul care rămâne același în noi, de la un capăt la altul e EL.
eu zic să nu-i cerem chirie. sa-i urăm noapte bună totuși... dormim în același pat.

ce bine suna! danseaza-ma pana la capatul iubirii...
ma si vad pe plaja din costinesti.
inecat de iresponsabilitate

:)
frumos!

mi+a placut, cand am inteles cum priveste dumnezeu, am orbit.

ca la cosbuc, nu crceta aceste legi, ca esti nebun cand le-ntelegi.mi-a placut.:)