Poezie
Sonet XLI
(Vezuviul stins ...)
1 min lectură·
Mediu
Era senină cale către lume,
Primind în largul ei pe prichindeii
schimbați de timpul lung în ghioceii,
cernuți din dăruire și cutume.
E-nchisă poarta astăzi, priponită
cu lanțul ruginit și de pe stradă,
mai năvălesc doar fulgii de zăpadă,
spre școala, de viață, văduvită.
Mai scârțâie, greoi, din balamale,
o ușă vraiște. Tace clopoțelul!
Pe etajeră s-a uscat penelul,
doar vântul umple holurile goale.
Catedrele stinghere-s prea tăcute,
Vezuviul stins din voi nu mai erupe!
023.651
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ovidiu Oana
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 75
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ovidiu Oana. “Sonet XLI.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ovidiu-oana/poezie/13911106/sonet-xliComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
O poezie ce arata exact situatia scolara din zilele noastre
0
... exact la asta se referă alcătuirea mea, la drama actuală din sistemul de învățământ.
0
