Ovidiu Negrut

azi nu am prieteni, asa ca imi aleg aceasta poezie drept prietenul meu. imi place tabloul, verdele lui ma patrunde si se pierde in caramizi si in sangele casei. un univers bland si inoculat cu rabdare cititorului. o sageata ce strapunge pe sub iarba talpile mele. un motiv pentru care sa cred ca Dumnezeu ma iubeste si pe mine privind printre gandurile celorlalti la mine, sarind si ridicandu-ma pe varfuri asteptandu-i privirea. o poezie prietena si draga mie pe care am sa o recitesc. frumos.

un poem deosebit de frumos; simplu-liniar. o adevarta relaxare a sufletului in puful moale a poeziei. Cu adevarat frumos.