Poezie
Cina
1 min lectură·
Mediu
Nori de toamnă se strâng în versuri.
Cuvintele devin culori.
Suntem la masa iubirii ,cu dorința în noi.
Ne întrecem în vise amândoi.
Îmi spui despre artileria din snopi de lumină
Ținând universul în mână.
Împletești cu privirea surâsul,
Alungând din cer plânsul.
Pe masă mai pui un ou
Ai muguri de ritm în colțul gurii,
,
izvor nesecat de ploi vărsate în râuri.
Despre frunze tivite în lumină
compui cu o mână pe pâine.
Cu coji de ou facem mozaic de rostiri regăsite
folosind silabe abia șoptite.
În stradă surâde o cadână în ceasul secund
Timpul devine mai scurt.
Te ascunzi după o rază de lună
Las gândurile lacrimă în furtună
001.227
0