Craiasa luminii in sapte e rupta
N-o simti cum se tareste
Ca sa se recunoasca
bucata cu bucata?
Ochiul lui Ra nu vede “ ca-n fuga ei de ciuta”
Incearca sa perceapa un vis pierdut
atat
Ce ironie amara salasluieste in gandul ca ma simt aruncata si parasita in aceasta lume a usilor inchise... Exista posibilitatea ca cel care mi-a scris destinul pe o foaie subtire de calc sa fi
Ea, cea cu zambetul de Sfinx
Ea, cea cu zambet de felina
Asteapta noaptea zi de zi,
Topirea luminii cenusii,
Ce ochiul gri o vede-naltatoare
Picteaz-o in cuvinte asa cum vrei
Numeste-o muza a