Poezie
Pasi ratacind
1 min lectură·
Mediu
Cu nesfârșită iubire
pașii-mi
se-ntorc către sat.
De departe,
se vede
înălțat către cer
turnul vechi al bisericii,
ce-mi sădește în ființă
tainic potir de emoție.
Calc
pe catifeaua verde
a ierbii.
Revin
după lungi rătăciri
pe locurile sfinte
ale copilăriei.
Răbdătoare,
casa
m-așteaptă la locul știutGrădina
și-a pus strai de smarald
și povara de fructe
a verii.
E vie, îmbietoare, materială
zimțată cu mii de culori.
Lipsesc
doar cei dragi:
“Or fi duși la lucru, la câmp.”
îmi spune
al amăgirii glas
când și când.
…Și pare că-i văd revenind…
…Și parcă-i aud povestind…
deși mai trăiesc
doar în esența estompată
a unui trist gând.
Cu nesfârșită durere,
pașii-mi
se îndepărtează de sat…
001.948
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Olimpia Morancea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 114
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 38
- Actualizat
Cum sa citezi
Olimpia Morancea. “Pasi ratacind.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/olimpia-morancea/poezie/125522/pasi-ratacindComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.