fragment

când am deschis ochii prima oară eram un animal, eram mai puțin decât un animal, eram o cameră de luat vederi, un obiect care vedea alte obiecte. atunci de frică am închis repede ochii și-am adormit la loc. când m-am trezit a doua oară toate erau acolo, toate erau la fel. în cap îmi ticăia ceva, se învârtea repede, ca un șoarece prins, nu găsea nimic. o lua de la capăt. apoi a început să roadă din os. vrea să iasă afară – mi-am zis cu grijă, să nu cumva să mă mișc. într-un colț s-a deschis ceva rău ca o gură neagră care pândește în spatele ușii. apeși încet pe clanță și mai apuci doar să o vezi venind. a treia oară am deschis ochii repede. aproape de mine se auzea foarte egal și neîntrerupt un urlet. de groaza ce m-a cuprins am mușcat perna. tot atunci se făcu liniște. în jur toate erau curate. acum ieșeau din mine lacrimi, sânge și muci și niște sunete mici. degetele se chircesc ca la păsările moarte, degetele ca niște păsări moarte, degetele moarte. aici nu e nimeni să te cuprindă. o rază de soare peste mine. eu am uitat ceva. o rază de soare peste mine, mă taie în două ca un cuțit. ei au tăiat ceva din mine.