Poezie
Ecartament
2 min lectură·
Mediu
Motto: 'Viața mea a cotit
începând să semene cu ce-avea să fie.'
Virgil Tănase, Leapşa pe murite, p. 71
Viena, 2011:
Lecții
învăț
alături de fiul meu
viața
cândva mi s-a explicat:
brațul întins
peste umărul altui băiat
e un semn de prietenie
am făcut asta
mi-am pus brațul
pe umerii fiului meu
iar el m-a îmbrățişat!
fiul meu,
un elev mai bun
decât mine
+++++++
Tea-thought
poate că substanța aceasta
-- cu care măzgălesc --
e sângele unei viețuitoare
iar ochiul cu care caut
oceanul morții unui microb
însă lumea spre care țintesc,
lumea de care mi-e foame,
numai astfel poate veni!
asemeni norului de ceai
pătrunzând apa fierbinte din cană...
+++++++
Impresionism (didactic)
flori de mac
peste valul cel verde
văzute din tren
mă aşteaptă s-apăs,
să pipăi sângele lumii
de sub pielea cea verde
seara, mă gândesc
pe aleile pustii ale uzinei
şiruri lungi de casete acoperite
cu piatră cubică
mă gândesc şi păşesc
în uzina străină a universității
păşesc pe cuprinsul fără de capăt
al claviaturii de piatră
mă gândesc cum îmi vor ieşi în cale,
căutându-mă,
degetele altei lumi
++++++++
Craiova, 2012:
Pastel
În iarna lungă ca un os
e'acuma fata;
cu pomi de apă
şi râu înfrunzit, pe jos
Iarnă, tu
eşti acum
sălaş fuiorului de fum!
Poama de cleştar apus.
Peşte'mi pare,
chiar de sus...
În iarna lungă ca un os
trecutu'i aşternut pe jos
(rima e copilărească -- vrând
s'alunge spaima
--dintr'un rând)
În iarna lungă ca un os
arunc pe jos cenuşa apei,
ce a fost
003575
0