Haideti cu totii-n padure,
Sa prindem caprioara cea minunata,
Ce visele le bantuie,
Iar mintea ne-o inalta.
S-o haituim cu frenezie,
S-o scoatem din desisul catifelei,
Sa-i tintuim privirea cea
Rosu e vinul ce-mi umple paharul,
Si albastra-mi privirea ce-o arunc asupra-i.
Rasarit de pluta din pestera cea verde,
Crivat aromat ce-nfioara peretele de sticla.
Dogoarea cea rebela coloreaza
Se misca usor pe strada,
Ca unda apei deranjata de o frunza obraznica.
Aerul se da grabnic la o parte
Cand ii simte parfumul,
Iar pamantul ofteaza resemnat
Dupa sarutul pasilor ei.
Insusi
