Poezie
Spalata de luna
1 min lectură·
Mediu
Spalata de luna,
lovita de roua,
M-arunc catre zi
si rup lumea-n doua.
O parte e-n lacrimi,
alta e-o cununa,
Lovita de roua,
spalata de luna.
Atinsa de zambet,
pierduta-n nestire,
M-arunc catre tine
si vad doar uimire.
De ea ma lovesc
si ma-nchid in scancet,
Pierduta-n nestire,
stinsa de zambet.
002
0