Sari la conținutul principal
Poezie.ro
@oana-toaderOT
Oana Toader
@oana-toader
Poezie

Dumnezeu a dispărut ca să existe

1 min lectură·
Mediu
E verde lumea și se învârte în continuare Pământul
împrejur de soare.
E tânără lumea, și-i totuși crudă:
Copacii au înflorit în fiecare an în reluare.
Se opărește viața în sudori caniculare de vară,
iar sălciile se închină fidel apelor,
fără regret ori falsă povară.
Marea e tot albastră,
iar soarele încă se ascunde-ntre munți
în orișicare seară.
Toamna încă absoarbe însetat lumină
cu fiece-a doua noapte,
și bate vânt crunt, tulburător,
judecător de fapte.
Picură ploi, mărunt, rumegător și ieftin.
Puii de om aleargă riscant spre fructe amare,
mințiți că sunt coapte.
Se-ncheie iar un ciclu în fum de retrospecțiune,
mascat în festival febril de sărbători de iarnă.
Destine se promit naiv, obscurului inexorabil,
tribut pentru perfecțiune.
Religii și dorințe n-au să limpezească acel ianuarie
pecetluit de joc de proastă karmă.
Se despart mâini și zâmbete încă-ncolțesc subit,
dulci ori amare.
Experți investighează scrupulos pietre unghiulare,
ce, pe nisipuri mișcătoare, să persiste.
Speranțe încă se încăpățânează absurd ori nu
să mai reziste.
De 18 luni și 480 de ore Dumnezeu a dispărut ca să existe.
033.343
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
176
Citire
1 min
Versuri
30
Actualizat

Cum sa citezi

Oana Toader. “Dumnezeu a dispărut ca să existe.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/oana-toader/poezie/13952581/dumnezeu-a-disparut-ca-sa-existe

Comentarii (3)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@leonard-ancutaLALeonard Ancuta✓
cu rima nu ma prea impac, dai hai, treaca mearga. modern sau postmodern, ea se accepta.
nu ma impac cu inconsistenta logica - incepand de la titlu si pana la final, poemul e lipsit de fir logic. adica are ca premisa o aberatie care strica tot edificiul. mai sunt abordari hilare, epitete sugubete, gen picura ploi marunt rumegator, dar ce ma sperie mai mult, e afirmatia din ultimul vers. ce vrea sa insemne?
0
@oana-toaderOTOana Toader✓
Inainte de toate, multumesc frumos pentru lectura si interesul acordat analizei textului.

Firul poemului se subsumeaza unei teme duble, care confera sens si logica: 1)indiferenta timpului si a lumii, in general, care evolueaza in ciuda oricaror tragedii individuale. Lumea nu sta in loc pentru necazul nimanui, este \"crudă:/ Copacii au înflorit în fiecare an în reluare.\"
2)tema religioasa, prin care Dumnezeu devine in poezie un etalon primordial de stabilitate. Daca masa nu este afectata de tragedia individuala, totusi subiectului ii ramane credinta intr-o entitate superioara insasi masei, care il poate ajuta sa se redreseze. Totusi, uneori exista momente atat de marcante pentru individ, incat dezechilibrul loveste in chiar credinta divina. Sunt momentele in care \"Dumnezeu a dispărut ca să existe\". El dispare spre a testa flacara credintei, dispare ca o proba. Mentinerea credintei in El, ca Absolut, ii legitimeaza existenta, chiar daca El este absent. Daca nu ar fi fost perceput ca si absent, nu ar fi existat de la inceput cauzele care au surpat echilibrul interior al individului.

In speranta ca am dat o explicatie cat de cat pe masura asteptarilor, va doresc o seara frumoasa si toate cele bune!
0
@leonard-ancutaLALeonard Ancuta✓
eu ti-as sugera sa nu cauti sa-ti explici singura poemele. cu siguranta daca o sa scoti un volum nu vei putea avea la fiecare vers sau tecst o addenda sau note explicative mai lungi decat poemul. pentru ca fiecare poem trebuie sa reziste prin el insusi, trebuie sa se deschida singur si sa transmita fara ajutorul unor explicatii adiacente. in felul asta spun ca trebuie sa te feresti de formulari ilogice sau afirmatii riscante, mai ales ca nu stapanesti inca suficient de bine limbajul poeziei. nu vreau a parea rautacios, incerc doar sa spun ca fiecare lucru la timpul lui, la inceput mai usor, fara complicatii, si in timp crescand catre nivelul poeziei filosofice, fara a sari etape, si fara a arunca in neant lucruri nedemonstrabile sau lipsite de logica.
0