Asfigmos

Scutur copacul dintre noi.

El coboară dozele pentru călătorii și zâne

Ne lasă rigizi în rotație cranio-caudală, pergamentați.

În zonele declive țin niște cărți,

Tu scotocești în mansarda asta și atunci se gâdilă toate poemele gâtului nostru. Redă-mi pulsul versului!

Abrog ultimul orgasm, din răzbunare urci târâș plăgile,

În biciuiri cu gust medieval săvârșim un alt dans-odaliscă

Scutur copacul: doza minimă letală.

07.05.2004, Oana Solike