Poezie
Cioplitor de suflete
1 min lectură·
Mediu
Cioplești în piatra sufletului meu
Ca în căldura daltei azi să-nvie.
Și-atâta ai cioplit, că mi-este greu
Să port acum o coală de hârtie
În loc de inimă. Și taie mult și-adânc
Și sângele se schimbă-n stropi de ploaie.
Îmi plâng arterele, cu ploaie cred că-mi plâng
Și sufletu-i subțire și mă taie !
Și mă îndoi mai strâmb de-acum în mine.
Mai strâmb se-ndoaie inimile-n noi.
E între noi iubirea, care ține
Cât iernile unui cumplit război !
013307
0
\"Și-atâta ai cioplit, că mi-este greu
Să port acum o coală de hârtie
În loc de inimă. \"
Pe lîngă lipsa cratimei, nu ți se pare cam bruscă și nejustificată trecerea asta de la mine la noi?
\"Și mă ndoi mai strâmb de-acum în mine.
Mai strâmb se-ndoaie inimile-n noi.\"
..doar niște întrebări...