Urma pașilor în vale
Pe-o cărare-nzăpezită
Pot fi și vorbele tale
Într-o inimă-mpietrită.
Lasă dragoste și pace
Unde-i doar tină și praf
Și îmbracă cu dreptate
Pe cel ce e nevoiaș.
Fii o umbră-n
Timpule ce treci în grabă
Fără să te mai oprești,
Câți rănești în goana-ți oarbă,
Fugi, dar nu te obosești.
Plânge o mamă seara-n palme
Că nu-i timp pentru copii,
Că în grija de mâncare
Timpul iar
OE