oxigen in plamanii unui anotimp amnezic

\"mi-amintesc de spaima din statui
înainte de-a aseza în fiecare
o inimă \"
Mi-ai transmis o stare azi... E o stare de tristete, e o aducere aminte a ce descopar in jur uneori.. (cam des de fapt).. Statuilor li se pune inima.. sau am vrea noi sa credem ca au..
De fapt ma duce gandul in mai multe directii. Sunt oameni ce par de nemiscat, si de fapt asa si vor, nu mai vor sa simta, sa nu sufere.. si, desigur, le e teama sa aiba o inima din nou, da, imaginea asta se potriveste mai mult.. (asta face graba, scuza-ma te rog, dar inainte de a pleca, am vrut neaparat sa iti las un semn aici)
Vraja se rupe mereu, se face lumina mereu, mai devreme sau mai tarziu, si intelegem.. Si e bine, dar parca nu am fi vrut atata lumina,.. Parca uneori ne doare prea multa lumina..
Imi place mult a doua strofa, mi te si imaginez, obosita...
Cu mult drag,
Licurici.

!\"la miezul unei nopți anume/vraja se rupe cu zgomot/
cade/pe asfaltul plictisit întunericul/sare pe fereastră\"

Cand poposesc la tine in pagina, AUD exorcizantul parfum al busuiocului cum rasuna sub pasii coborati pe starzile daltuite cu pietre de rÂu de argint. Astazi, sentimentul este diferit. Nu mai sunt intr-o lume cu iz de poveste, ci in orasul-vag inspaimantator- in care LOCUIESC cu obsesii usor misteroase, sentimente imprumutate, zbatandu-ma in burta unei balene cu chip de caine vagabond si garoafe in pridvor, bantuita de idoli in toate nuantele de negru. Obosita ma prefac ca ma inteleg.Doar spaima de statui nu o am. Pe unele le iubesc, pe altele le ignor. Astept cu nerabdare finalul, in care conturul de creta pe asfalt va reconstitui linia intunericului. Proba luminii
Multumesc, pentru speranta; Cu drag,c.

Te recunosc aici, îmbinare între speranță și oboseală, dorință și deziluzie... Dar cumva, aceste rânduri au alt mod de zicere, parcă mai profund, mai tare, ca aerul pe care îl respiri mai sus. Nu te opri!

Nu vreau sa-ti transmit tristete licuriciule, nu mai vedea si tu doar partea neagra...:))
ma bucur ca imaginea statuilor \"iti da batai de cap\"
in sensul de o altfel de interpretare...

Tu Carmen imi cunosti acum pasii, da sunt diferiti,
pentru ca povestea zilelor noastre e diferita...
ma bucur ca ai intuit lumina din final :)

multumesc de indemn Miruna,
si de faptul ca ai simtit setea mea de aer rece :)

va multumesc
drag Anana