Poezie
Timp abstract
1 min lectură·
Mediu
Timpul violent se arunca in oglinda
Strabatand lumina in adanc,
Regasind sufletele care plang
Chemarea eternului din nefiinta.
In juru-i drumul se lungeste
Caci Sufletul il inconjoara
Si aripile-si desfasoara
Nebanuind primejdia ce-l loveste.
Dar la inceput tot singur se opreste,
Desi in jur continua miscarea;
Ajuns aici se vede-n departarea
Durerii ce il cucereste.
012805
0
RC