Poezie
PIANUL
Pe aripile eterne ale muzicii
1 min lectură·
Mediu
PIANUL
Pe aripile eterne ale muzicii
Iti fuge alba mana
Pe clape-ndoliate
Iar glasul tau ingana
Mereu aceleasi soapte :
Din nestiute sfere
Astept mereu sa vie
Un vant ca o parere ,
O ploaie voirie…
Pianul tainic plange
Sub ata mangaiere
Cu acorduri prelunge
In alba incapere .
Stiu ,ti-ai dori sa cada
O ploaie viorie
Ce lacrima sa-ti stearga
Cu flori de iasomie .
Dar a ta alba mana
Pe clape moare-ncet
Doar glasu-ti mai ingana
Dulci vorbe de poet .
036.596
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Nicoleta Opait
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 83
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 22
- Actualizat
Cum sa citezi
Nicoleta Opait. “PIANUL.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/nicoleta-opait/poezie/16738/pianulComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
CAineresanta poezia ta despre muzica in ton cu sentimentele...la fel cum bacovia se inspira din chopin si bach...si apoi iarasi mana si dexteriatatea ei...
frumos!
frumos!
0
DTStrofa a III -a șchioapătă rău...
Îmi place ideea asocierii poeticului cu acordurile de pian...
Mi-ar fi plăcut ca titlu Pianul Poet...
Și totuși, poezia îmi place...
Îmi place ideea asocierii poeticului cu acordurile de pian...
Mi-ar fi plăcut ca titlu Pianul Poet...
Și totuși, poezia îmi place...
0
\"Din nestiute sfere
Astept mereu sa vie
Un vant ca o parere ,
O ploaie voirie.\"