Poezie

Zâmbetul durerii

1 min lectură·1 august 2012

Mediu

Dacă ai fost într-atât dărâmat,

Încât ochii să nu ți-i închizi,

Dar săvezi totul întunecat,

Dărâmat de o armată de indivizi -

Sau poate...o supărare

Ce-ți presară spini pe drum

Părând a nu-ți da scăpare,

Risipindu-te treptat, ca un fum -

Sau poate un eșec, nu te așteptai,

Tocmai ție să ți se întâmple

Să-ți macine din urmă tot ce aveai,

Și sufletul cu lacrimi să ți-l umple -

E remediabil...cuget,

Decât pactul cu fericirea,

Căci acesta este-un zâmbet,

Din care se naște durerea.

Cine se înspăimântă cel mai tare,

De întunericul neîmplinirii,

Nu știe ce-nseamnă o confruntare,

Cu maladia fericirii.

002.510

Nicolescu Bogdan. “Zâmbetul durerii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/nicolescu-bogdan/poezie/14011942/zambetul-durerii

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.