Poezie
Celine...
...petală alba de cretă...mă-mbrățișezi ca pe pistil
1 min lectură·
Mediu
Mai plec odată doamnă,
Și-apoi mi te aplec,
De mâna mea te cheamă,
Tu s-o săruți încet.
Pașii mei de se pierd,
Nu-i număra și fugi,
Eu mă închin și cred
În ale tale rugi.
Ultima noapte tu s-o ții,
Ca pe cel dintâi vals,
Și-amorul orelor târzii
În minte la un pas.
Suspinul tău de-amor
Mi-a fost izvor de adevăr,
Din el îți beau de dor,
Parfumul rozelor din păr.
Și noaptea la fereastră,
De-ți intri-n siluetă,
Inchide ochii-n glastră,
Și-apleacă petale de cretă.
001.662
0