În noapte adânc ce brăzdează
Doar gândul răzbate în treacăt
Iar vântul se stinge în șoapte
Firav și timid.
Cu ochii plecați în albastru
O lacrimă curge șiroaie.
Iubirea și dorul
Când trece mireasma
Prin părul năframă,
Când trece de-a valma
Un gând mă-nfioară.
Iar norii petrec
În dans se întrec -
Când luna zâmbește
Apoi se oprește;
Se uită la ploaie, se uită la
Te caut mereu.
E lung drumul și greu.
O clipă să stai,
Iluzii să-mi dai.
Să pot să te simt,
Să pot să nu dorm,
În noaptea cea rece
Eternul petrece.
Trec cerbii în goană
Și negură
Un zâmbet duios te urcă în cer
Un nor să pot fi
Un nor să-ți pot da.
Și vântul ce plânge
Nimic nu-l ajunge,
Doar zâmbetul tău
În suflet răsare
Mai dulce ca dorul
În ochi să străbată
O