nicolae tomescu
Verificat@nicolae-tomescu
Mulți, foarte mulți ani doar ca cititor am avut de-a face cu literatura. -din ianuarie 2007 public frecvent pe Agonia ro. -colaborări sporadice în Tribuna Sibiului, Formula AS și în Boema (Revistă de literatură și artă) ce apare la Galați -septembrie 2012:îmi apare romanul Spre Necunoscut la editura ARHIP ART…
Pe textul:
„Ghicitoare (333)" de Miclăuș Silvestru
De îmbunătățitSigur că cel ce a strivit un țânțar ratează apropierea de "iluminat" și nu poate nicidecum ajunge în Nirvana
Pe textul:
„senryu" de Flavia Muntean
m-am cam speriat când am citit malformații gândindu-mă, pe moment, că în scrierea de mai sus ați descoperit ceva anomalii congenitale.
Nu cred că este greșit gramatical cel ce-l înlocuia. Dar parcă nu sună bine. O să fac acolo o schimbare și o să fiu mai atent altă dată. Vă mulțumesc și vă mai aștept.
Dle Darie.
Au existat acele privilegii, asta n-ar fi fost poate așa de grav, dar, în același timp, unii, fără nicio vină, au fost discriminați.
Noroc este că această situație a durat mai puțin de un deceniu până ce lupta de clasă s-a mai „tocit”.
Detaliile, cred, ne fac să înțelegem mai bine spirtul unei epoci.
Vă mulțumesc și Dv. Pentru urmărirea constantă a încercărilor mele
Pe textul:
„străbătând ceața 60" de nicolae tomescu
Pe textul:
„Ghicitoare (331)" de Miclăuș Silvestru
De îmbunătățitSlab de constituție,
În zadar vrea să ia parte
Și el la discuție.
Pe textul:
„Ghicitoare (329)" de Miclăuș Silvestru
De îmbunătățitOare au fost bine, sau acolo unde trebuia, folosiți termenii :
- Liturghie
-Preasfântul
- confesor
- congregație
- Deuteronom ( o fi greșală de tastare Deuterom!)
- Liturghie
Nu este cazul să explic termenii de mai sus, pot fi găsiți în orice Dicționar al limbii române sau în unul bisericesc. Dacă scriem despre... trebuie să ne documentăm despre...
În altă ordine de idei: Chiar și un ateu când scrie, să zicem, despre Spovedania în Biserica ortodoxă,trebuie să știe cum se desfășoară și care sunt etapele acestei Sfinte taine.
Și Damian Stănoiu când a scris, în romanele sale, despre Cinul călugăresc, criticându-l, era bine documentat. Nu mai vorbesc de T. Arghezi
Pe textul:
„Duhovnicul" de Cucu Constantin
Mulțumesc pentru atenția constantă cu care urmăriți aceste episoade care fac parte dintr-un tot unitar
Pe textul:
„străbătând ceața 59" de nicolae tomescu
Totuși,ca peste tot, oamenii erau diferiți, trăsăturile lor de caracter funcționau îmblânzind regulamentele sau, dimpotrivă, făcându-le de nesuportat
Pe textul:
„străbătând ceața 58" de nicolae tomescu
- Tot la Prundu fusese Mihai fost și viceprimar
- ...era faptul că între membri ai cenaclului era un profesor...
-... erau ulterior expuse la un panou din sală de la Căminul Cultural.
- ...să-și acopere genunchii dezveliți până foarte sus....
- Mihai a rămas cu motorul oprit
-... avea o fire mai boemă dar avea carte puțină.
Sau nume de instituție scris greșit: Comitetul Educației Socialiste și Culturii ( corect: Comitetul(județean, raional, etc) de cultură și educație socialistă
Pe textul:
„meandre 11- Ce, Partidul a ajuns obiala soldatului?" de viorel gongu
Este perioada în care acesta ajunge la maturitatea deplină însoțit de Dragostea vieții lui.
Finalul este unul fericit dar, cel puțin eu, am și un mare regret, n-o să mai găsesc, săptămânal, minunata poveste cu întâmplări petrecute în diverse medii, de la cel academic până la cel al oamenilor simpli ce-și desfășoară activitatea într-un mediu nepoluat de relele inerente societății moderne
Pe textul:
„Puterea razei albastre (10) - FINAL" de Viorel Darie
Pe textul:
„Ghicitoare (315)" de Miclăuș Silvestru
De îmbunătățitMorunii ,ori poate nisetrii, la a căror capturare a asistat Nuțu, erau niște exemplare obișnuite atunci prin anii 60 ai secolului trecut. Nu știu acum, după construirea barajului de la Porțile de Fier care le mai este soarta. Cum vor mai trece acești sturioni spre izvoarele Dunării să depună icrele, și cum se va mai întoarce puietul în Mare?
Da, să-I mulțumim.
Adevărat a Înviat!
Pe textul:
„străbătând ceața 57" de nicolae tomescu
Naratorul se străduiește, și reușește, cred, să ne convingă că nu este doar o dragoste declarativă ci una mult mai adâncă bazată pe respect reciproc O ascultam atent, sorbind-o din priviri. Când se oprea din povestit mă privea și mă strângea mai tare de braț, vrând să mă asigure că e tare fericită.
Putem afla, cu aproximație, și perioada în care are loc acțiunea. Tramvaiul brașovean a avut o perioadă relativ scurtă de funcționare între 1987 și 2006.
Pe textul:
„Puterea razei albastre (9)" de Viorel Darie
O privire retrospectivă,oricât s-ar vrea de echidistantă, nu poate fi lipsită de o anumită doză de subiectivism.
Pe textul:
„străbătând ceața 56" de nicolae tomescu
Totodată acestea îl vor apropia de marea sa dragoste.
Încercarea Mariei de a-i intra, oarecum, în viață, prin violarea corespondenței este sortită eșecului.
Cele înserate în episodul de mai sus pregătesc, și ele, un deznodământ ce mi-ar plăcea să fie fericit
Pe textul:
„Puterea razei albastre (8)" de Viorel Darie
Se-mping si sar râzând;
Prin zăpada fac mătănii
Vrând-nevrând.
Pe textul:
„Ghicitoare (303)" de Miclăuș Silvestru
De îmbunătățitDesigur că situațiile descrise vor ajuta la desfășurarea pe mai departe a poveștii de dragoste ori la alte întâmplări ce vor avea legătură cu realități terestre ori cu unele din spațiu cosmic
Pe textul:
„Puterea razei albastre (7)" de Viorel Darie
În primul poem călătoria, acum spre sfârșit, și florile de cireș ce-și pierd petalele le asociez cu parcurgerea unei vieți umane. Toate aceste lucruri sunt atât de naturale încât nu pot avea loc regrete
Al doilea, după părerea mea, exprimă optimism. Cel drag se va întoarce. Timpul este de parte lui, precum este și cu Takizakura- cireșul milenar
În al treilea asocierea dintre efemer și etern ar părea paradoxală. Dar, nu este ținând seama de vechimea tradiției și, mai ales, de perenitatea și vârsta matusalemică a unor exemplare
Al patrulea și al cincilea se vor, și sunt, o descriere a acestei frumoase manifestări
Cele două de la sfârșit fac o legătură între prospețimea florii de cireș cu pruncul mamei și cu o nouă viață ce va apărea, în acest context, ce a unui pui de mierlă.
Dar ceea ce impresionează, în mod deosebit, este strădania Biei de a ne face să înțelegem geneza și spiritul artei nipone prin referințele de la sfârșit. De data aceasta și prin răspunsul la un comentariu.
Pe textul:
„Hanami" de Cristina Rusu
se mai află-n fundul pungii
Pe textul:
„Ghicitoare (299)" de Miclăuș Silvestru
