nicolae tomescu

Oricât ar părea de șchioapă
pui pe ea oala cu apă
iar de te însori ți-e frică
c-ai pus-o de mămăligă

Și Marius, mai sus, a dezvoltat tot răspunsul acesta

am putut-o face foarte ușor. Am în față ciorna acelui proces verbal, îngălbenită de vreme, scrisă de Nuțu în acea ședință acum mai bine 50 de ani.
Este bine, cred, ca cei ce n-au apucat acele vremi să cunoască unele realități dintr-o sursă foarte credibilă.
Mulțumesc, Dle Darie, pentru urmărirea constantă a încercării mele și pentru semnul lăsat

Sub titlul de haiku trebuie să apară cu totul altceva atât în ceea ce privește forma cât și, mai ales, conținutul.
Și pe acest sait există o întreagă bibliografie. Căutați-o!
Vă sugerez articolele dlui. Cornel Traian Atanasiu sau articolul lui Ion Lazăr Coza : Haiku, Tanka, Sonet. Citiți și Haiku-urile de pe sait și mai ales comentariile de sub ele. Le găsiți ușor. Apoi veți găsi și alte materiale care să vă edifice.
Vă urez succes.

pentru această nouă ediție.
A unsprezecea poruncă pare a fi o carte cu multe elemente autobiografice ceea ce îi dă, cred, un plus de autenticitate și credibilitate.

Cu respect,
N. Tomecu

și ori unde te-ai afla,sărbătoarea Crăciunului, este una de suflet ce vine de la strămoși prin filiera părinților. Cam asta am gândit citind acest episod din aducerile aminte ale autorului când era departe de patrie și coreligionarii săi. Cunoscând alți oameni, cu alte credințe și obiceiuri, credința și obiceiurile, ce vin din negura timpurilor, se întăresc. Acesta este cred, miracolul prin care ne-am păstrat identitatea prin meandrele pline de primejdii ale existenței noastre. Bine ar fi să putem depăși și primejdiile actuale care sunt, poate, mai mari decât cele trecute.

Sigur broasca nu-i haijină
și ea n-are nicio vină
dar Basho a ascultat-o
și-n trei versuri a redat-o

Broasca celebră,
n-a doinit ci a cântat
în ritm de haiku

sau dublu-decalitru, baniță, bănicior, merță, mierță, câblă
Și or mai fi și alte denumiri

Am citit cu plăcere această povestire cu personaje și întâmplări din lumea acvatică.
Înțeleptul rege al peșterilor joacă rolul regelui biblic Solomon, fiul lui David, iar regina stelelor de mare pe al adevăratei mame care mai curând acceptă înstrăinarea propriului copil decât să-l vadă mort.
Povestirea atrage prin analogia lumii fabuloase din apele mării cu cea a basmelor terestre.
Două greșeli de tastare, una în prima parte și una mai pe la sfârșit (accespta - accepta)

Am citit de mai multe ori și am ajuns la concluzia că cele două sfezi, la adresa muierii și a oiagăi de jinars, ( aceasta din urmă fie că e prea mică fie că îi este deficitar conținutul în alcool) ne arată firea pacifistă a celui ce le proferează. Din această cauză iarna poate părea mai blândă(mai molcomă) decât este.

Pe Agonia
epigramist și haijin -
cei doi într-unul

Pădurea și omul
Un subiect generos pentru o astfel de încercare literară (eseu).
Răzbate, printre rânduri, dragostea autorului pentru natură, în general, și în mod special pentru acest ecosistem, care este pădurea, ce are o mare influență asupra echilibrului ecologic.
Sunt surprinse și populațiile umane ce au migrat prin spațiul țării noastre, și nu numai. Dar, cred eu, este important de remarcat și stabilitatea unei populații pe anumite areale. Sunt localități care au o continuitate de locuire multimilenară, dovedită de cercetările arheologice.
Zicala populară codru-i frate cu românul( am putea zice proto românul) a pornit de la niște realități istorice.
Dar un eseu nu-și propune a epuiza subiectul sub toate aspectele sale.
Cel de mai sus surprinde niște aspecte esențiale

Acest al 66-lea episod, din lunga mea povestire, l-am scris după ce joia trecută am fost la o întâlnire cu foștii colegi de acum...mulți ani
L-am întâlnit și pe acel „profesor responsabil”, cum îl numiți. Are 90de ani și un spirit viu. Este scriitor, dramaturg, jurist, istoric literar. A publicat romane ( Fana, Soldați fără arme, Studenta ș.a) Studii ( Lumea transilvană a lui Ion Creangă- excurs istoric literar ș.a)
Și acum are proiecte de viitor
Un altul tot, de 90 de ani, este membru de onoare al Academiei. Și domnia sa își aduce aminte de noi în diferite situații.
Cel care n-a tulburat somnul fetei a murit în 1984 la 56 de ani

Mulțumesc pentru semnul de citire

Îmi permit să-ți dau un sfat
Lasă-te de înjurat

Întâmplările cu acele cartele perforate din preistoricul calculatoarelor mi-a adus aminte de unele fapte istorice de la începutul sec XIX. După ce Napoleon, pentru a slăbi Anglia, a instituit Blocada continentală savanții au început să lucreze pentru a suplinii unele mărfuri ce se aduceau din coloniile engleze. Sigur cauciucul nu se mai putea obține din latexul de rășină produs de arborele de cauciuc ce creștea prin coloniile engleze. Savanții încep să lucreze pentru a produce cauciuc sintetic. Dacă nu atunci, în timpul acelei blocade, reușesc mai târziu. Tot datorită acelei blocade încep să fie căutați înlocuitori ai cafelei din orez, cicoare, secară, ( nechezol). Zahărul a început să se extragă din sfeclă, dacă trestia de zahăr nu mai era disponibilă. Toate acestea au fost un factor de progres.
Încercarea de a refolosi acele cartele nu!
Mi-a venit în minte cetind cele de mai sus și unele întâmplări din epoca de aur. Din foarte multe localități ale județelor Sibiu și Brașov au fost aduși oameni să aplaude cuplul prezidențial care a inaugurat Transfăgărășanul. Lângă mine era un convins membru de partid care a ieșit din rând, vrând să dea mâna cu tovarășa. N-a mai ajuns acasă. ci la spital, unde i s-a pus un deget în ghips rupt de securistul din apropierea ei.
Și, ar mai fi și altele, dar mi-e că mă întind prea mult

este tulburătoare povestea acestui interviu luat de către Godfrei Renholm ilustrului inventator devenit un adevărat Mecena modern
Dar, indiferent dacă interviul este autentic sau nu, el nu aduce lucruri necunoscute din viața marelui savant suedez. Biografia lui, cu aproape toate amănuntele din interviu, le-am găsit cu mult înainte și pe internet condensate în articolul de pe Wikipedia dedicat lui. Tot acesl articol face trimitere la un altul din „Evenimentul Zilei” intitulat „Iubita lui Nobel, prima femeie laureat al Premiului pentru Pace!” al autorei: Roxana Roseti, din 27 noiembrie 2011
Dacă interviul lui Renholm se dovedește a fi autentic atunci autorul materialului de mai sus, dl.Cristian Petru Bălan, a adus celor care se ocupă de istoria invențiilor un document prețios

Iată seceta surprinsă în trei ipostaze. Ar mai fi și altele. Mă opresc doar la una:

câmp pârjolit -
doar în cârciumă țăranii
nu simt seceta

`Ți-e mare bucuria
că ești pe Agonia
și că starea neplăcută
nu-ți este cunoscută (încă)

Eu nu spun c-ai fi sinistru
Chiar a fost hotar pe Nistru
Maghiarimea strigă-n cor
Că Tisa e doar a lor

Ultima frază, în totală contradicție cu tot ce s-a spus până acolo, face toți banii. E ca un duș rece peste înfierbântatul îndrăgostit