nicolae tomescu
Verificat@nicolae-tomescu
Mulți, foarte mulți ani doar ca cititor am avut de-a face cu literatura. -din ianuarie 2007 public frecvent pe Agonia ro. -colaborări sporadice în Tribuna Sibiului, Formula AS și în Boema (Revistă de literatură și artă) ce apare la Galați -septembrie 2012:îmi apare romanul Spre Necunoscut la editura ARHIP ART…
Rolul de educator al bunicii nu se dezminte nici de această dată. Domnul știe ce rost are fiecare ființă creată de El. De aici se poate trage concluzia necesității respectării mediului înconjurător, fiecare dintre locuitorii unui habitat interacționând cu ceilalți, spre binele comun
Pe textul:
„Þarca" de Viorel Darie
Ionuț o fi mare acum iar bunicii, chiar dacă nu mai sunt, trăiesc în amintirea lui.
Pe textul:
„Plecarea tatei și-a mamei" de Viorel Darie
Multă sănătate, putere de muncă, succese, celor prezenți pe sait și odihnă veșnică celor ce au fost și nu mai sunt.
Pe textul:
„La mulți ani, 2018!" de Eugenia Reiter
RecomandatBăiețelul, crescut la oraș, s-a integrat cu destulă ușurință în activitățile din gospodăria bunicilor. Desigur, revenind la oraș , cele văzute și trăite în acel mediu al naturii curate vor contribui la formarea personalității
Pe textul:
„Uliul" de Viorel Darie
Pe textul:
„Mingea" de Viorel Darie
Chiar dacă sunt fixe !
Pe textul:
„Navigator pe fund de oale" de Sorin Stoica
și slobodă-i gura...
dar nici cea poetică nu se lasă ușor să iau foc de frig,/să ard ca o iască...
Mi-a plăcut
Pe textul:
„hai, mă, că mă supăr," de Ioan Postolache-Doljești
pentru frumoasa prezentare făcută cărții mele.
Mă simt onorat că ați folosit, în legătură cu ea, sintagma încleștarea istoriei mici cu istoria mare ce aparține marelui scriitor rus Evgheni Vodolazkin în legătură cu romanul său Aviatorul.
Da, am creionat, în cele peste 1000 de pagini cât cuprind „Spre Necunoscut” și „Străbătând Ceața, viețile multor personaje ce au trăit în sec, XIX-XX (și chiar în sec XVIII auzite de copiii de pe la 1870, povestite de bătrânii de pe atunci) vieți ce s-au interferat cu istoria cea mare.
De asemenea mulțumesc Dlui Viorel Darie, membru al acestui sait, care a însoțit postările mele din roman cu niște comentarii pertinente.
Mulțumesc, nu în ultimul rând, Dlui I.P. Gârda care are încredere deplină în autorul ei (a cărții) și în recenzor
Pe textul:
„Istoria ca roman" de Rodean Stefan-Cornel
Recomandatdorul de părinți este mai tare decât oricare altă preocupare pe care ar avea-o
copii. Mi-a plăcut cum este descrisă emoția copilului când află că-i sosesc părinții.
Poate nu știu eu bine, dar parcă nu-mi sună bine rucsaci. Pluralul rucsacului cred că este rucsacuri Să fiu iertat dacă greșesc.
Cu cele mai bune gânduri pentru autor
Pe textul:
„Vin părinții de la Bucuresti" de Viorel Darie
Trebuie însă să recunosc că probabil, acuma îmi dau seama, am fost influențat de un senryu citit tot pe acest sait, în care era vorba de niște actori plouați (tot pe un afiș) scris de domnul Norea, sau poate Gârda.
Vă mulțumesc pentru citire și elaborarea comentariului.
Pe textul:
„Senryu" de nicolae tomescu
Pe textul:
„[toamnă tîrzie]" de Cristina-Monica Moldoveanu
Pe textul:
„Haiku" de nicolae tomescu
Mulțumesc pentru intervenție
Pe textul:
„aceeași lună..." de nicolae tomescu
Oricum parcurgerea acestui poem dă mult de gândit celui ce-l citește
Pe textul:
„uomo noir" de marin badea
Recomandat- Și ce faci cu puii ciorilor? Le arunci jos?
Pe textul:
„Cuib de ciori" de Viorel Darie
Am renunțat să mai număr de câte ori s-a folosit în text numele Candice
M-am întrebat și n-am reușit să-i dau de cap: care o fi prima decadă din tinerețea Candicei ?
M-am întrebat: cum a reușit Candice să-și pronunțe scurtul său nume în felul acesta: Tonul inițial era unul sfidător, ca apoi spre sfârșitul numelui să se piardă devenind de-a dreptul adolescentin.
Și apoi dacă textul poate să conțină cuvinte sau expresii vulgare de ce nu se spun lucrurilor pe nume. Ce ar însemna: A venit! Pregătiți banii! ? De ce a fost introdusă acea imagine a incestului?
Pe textul:
„Nangeli" de Manea Ionut N.
Spirit de observație exprimat cu gingășie
Pe textul:
„Micropoeme (34)" de Paul Mircea Iordache
De îmbunătățitE bine că aceste povestiri, după știința mea, s-au publicat și în volum. Sunt sigur, și pot să aduc dovadă, că aceste povestiri i-au mai despărțit pentru un timp pe unii prichindei, de la oraș, de tabletele lor și de jocurile electronice. Nu că n-ar fi bune și acelea, dar natura ar trebui să primeze.
Pe textul:
„La pescuit" de Viorel Darie
Pe textul:
„se poate" de Anisoara Iordache
și casa-ți construiești
Dar nu înțeleg de ce la uscat nu-i pui pe deal. Or fi având vreun nume (regionalism) acele bucăți făcute din balegă și paie
Pe textul:
„Ghicitoare - 379" de Miclăuș Silvestru
