nicolae tomescu
Verificat@nicolae-tomescu
Mulți, foarte mulți ani doar ca cititor am avut de-a face cu literatura. -din ianuarie 2007 public frecvent pe Agonia ro. -colaborări sporadice în Tribuna Sibiului, Formula AS și în Boema (Revistă de literatură și artă) ce apare la Galați -septembrie 2012:îmi apare romanul Spre Necunoscut la editura ARHIP ART…
Mi-a adus aminte de îndepărtata-mi copilărie, atunci când bunica de la țară, ale cărei vorbe niciodată nu le puneam la îndoială, m-a vindecat de frica de întuneric. Mi-a zis că lucrurile în timpul nopții sunt exact aceleași ca și ziua, doar că nu se văd.
Pe textul:
„Dormitul în podul cu fân" de Viorel Darie
Dar în comentariul de mai sus cuvintele disipare, dispersia, vacuitatea nonsensului ar fi putut lipsi. Exprimă o prețiozitate vecină cu fanfaronada
Pe textul:
„senryu" de George Daryoung
Acolo stelele au fost prinse în...
Pe textul:
„Ghicitoare - 382" de Miclăuș Silvestru
Acolo stelele au fost prinse-n ...
Pe textul:
„stelele" de Miclăuș Silvestru
Nu aveți însă niciun kigo .
Am scris și eu ceva asemănător cu perseidele care țâșnesc noaptea din adâncul lacului. (Perseidele apar de obicei în luna august)
Pe textul:
„stelele" de Miclăuș Silvestru
Pe textul:
„Legea defăimării" de Macovei Costel
Pe textul:
„Februarie: foamea aleargă de la o casă la alta" de marin badea
obiect ce-l duci la școală
scutură-l și vei obține
lucrul pe care dormi bine
nu mai duci fructele-n poală
Pe textul:
„Surprize cu anagrame" de Anisoara Iordache
Mi-a plăcut descrierea naturii în general precum și a unor componente ale ei dar și intervenția bunicilor care, și de data aceasta, este sursă de informații și îndemn la respectarea naturii.
Pe textul:
„Ariciul" de Viorel Darie
De aceea în textele mele scrise am căutat să nu fac astfel de greșeli. Cu toată atenția de mai multe ori am greșit chiar pe acest sait. O greșeală vizibilă, poate de câteva mii de cititori, am făcut-o la titlul unui text înscris de mine în Biblioteca virtuală: Ansfințit/I> (în loc Asfințit) de lună poezie de A. Mirea. Am încercat ulterior să corectez dar n-am reușit
Textul de mai sus mi-a adus aminte de Ion Luca Caragiale. Marele dramaturg, clasic al literaturii române, căruia i se mai spunea pe bună dreptate, se pare cu consimțământul său, moș Virgulă
Într-un interviu luat dramaturgului, în 1904, de către Octavian Goga, acesta spunea:
Nu știu, când am hârtia albă dinaintea ochilor, mă apucă așa ca o amețeală și o spaimă... Mi se pare că e cineva în spatele meu care-mi pune mâna pe umăr, poate chiar eternitatea, și se uită să vadă ce scriu./I>
Pe textul:
„Corectura - în impas!" de Rodean Stefan-Cornel
Până atunci toate cele bune
Pe textul:
„Castelul din Rónaszék (VI)" de mihai traista
Copilul de azi, Ionuț, va avea ce povesti colegilor lui, bucureșteni, care au ieșit foarte rar din mediul citadin.
Pe textul:
„Cosașii de pe Checera" de Viorel Darie
Dar și altele care produc îngrijorare: universul nebulos al informației, prietenii ce-s departe, bolta cerească, tatăl iubitor.
un mod original de a transmite prin micro poeme gândurile ce pe mulți ne frământă.
Felicitări
Pe textul:
„departe" de Anisoara Iordache
Mulțumesc pentru citire și această interpretare
Pe textul:
„Senryu" de nicolae tomescu
Pe textul:
„Haiku" de nicolae tomescu
- Din Egipt, domnule! De unde ai vrea să fie?
Am plecat lăsându-l cu marfa pe cântar.
Citind textul de mai sus am rămas cu nostalgia unor astfel de grădini ce abundau pe la noi înainte de perioada globalizării.
O fi mai bine acum? O fi mai rău?
Pe textul:
„Iepurașul" de Viorel Darie
Cât privește vârsta, purtătorul ei n-are niciun merit.
Cu cele mai bune gânduri.
Pe textul:
„aceeași lună..." de nicolae tomescu
Juxtapunerea celor două planuri ar trebui să sugereze o anumită situație din natură, într-o perioadă a anului, care să dea de gândit, să deschidă noi orizonturi.
Aici este vorba explicit despre o mână amputată în luptă, de o sabie sau poate de un obuz, și inelul de nuntă de pe degetul soldatului.
Linia de cezură joacă rolul unei săbii ori a unui obuz care desparte mâna de restul trupului.
Pe textul:
„Inel de nuntă " de Ion Cuzuioc
