Poezie

miniepistole (17)

1 min lectură·7 aprilie 2014

Mediu

în stânga era o biserică mare pe un deal aurit. cu două

turnuri gemene. în dreapta un râu șerpuind printre sălcii.

în față o câmpie cu lanuri de grâu. nesfârșită. și muntele

în spatele meu. acoperit cu zăpadă. apoi au construit un

bloc înalt în stânga. un bloc înalt în dreapta. un bloc înalt

în față și un bloc înalt în spatele meu. să nu se mai vadă

biserica. să nu se mai vadă râul. să nu se mai vadă câmpia.

nici muntele acoperit cu zăpadă. dar eu încă vedeam totul.

în stânga. în dreapta. în față și-n spate. și chiar mă urcam

uneori pe un bloc ca să văd totul. în sus și în jos. înainte și

înapoi. și totul era atât de frumos. văzut de sus în sus. văzut

de jos în jos. și înaintele parcă era mai frumos ca apoi.

însă totul nu se lăsase văzut întrutotul. ca să-l văd

să-l cunosc mi-am întors privirea spre mine.

001.111

nicolae silade. “miniepistole (17).” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/nicolae-silade/poezie/14047503/miniepistole-17

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.