Nicolae Serban

Litigiul dintre mine si tine e doar dragostea mea. Tribunalul a hotarat in favoarea mea. Tu ai pierdut! Eu am ramas cu castigul ca te iubesc Tu ai ramas cu pierderea Destul de incurcata de

Deodata printre felinarele multicolore Iesise –n inima sangelui meu Un fulg venit de-aiurea Nu de departe Ci doar din iarna sufletului meu. Era strain Si nu l-am cunoscut atunci. Pavajul

trezorierul era acasă. la el! se face că moare pen\' că visteria lui trebuia revizuita din temelii de către CTC-iști. nu că ar fi avut treabă cu neregulile doar așa ca formă! și mai

tinerii din ziua de azi asculta cum cresc pietrele fara sa stie ca acest obicei e o practica veche la japonezi. titularii posturilor de tineri din zilele in care traim fac ceea ce faceau

simbria lui era ca în fiecare Duminică să se ducă la Biserică și să pupe icoanele . doar așa va putea să intre în Rai curat ca o lacrimă de nou născut. când a ajuns pensionar , pensia lui era

imi facusem din multele lui lacrimi un lac in care de cate ori ma simteam murdar ma-mbaiam . imi construisem din multele lui cuvinte un castel in care de cate ori eram obosit ma

Pe acest tron abisal , colosal Domneste mocnit , stalcit , salciu Cel care-si trage la scara Milimetric , gravimetric Pentru o exprimare Macrometrica Prostia. In timpul acesta Zile lungi

Eu si tu propietar de suflete argat la slujba de duminica copil de sluga fecior de domn... altele... a mai trecut o secunda in care m-as fi ascuns sub palnia

a-ți cunoaste destinul prin stăpânirea liberului arbitru ,ar fi o infamie, un caz din dosarele celor ce vor să conducă ceea ce nu pot sa conducă ,să stăpânească moartea. pe de alta parte să ți se

aceste zile care curg prin râuri,ulițe,fapte și gânduri ce îmi ascut reflexele adormite undeva prin anii când eram fericit... aceste anotimpuri trecătoare,pline de culori și mirosuri

-să vezi! cad. sunt o gaură sumbră, neagră și...tata e un pol. s-a dus. -cine? -copilăria -a,ea! am început să-mbuc anii. m-am săturat! -aaaa...să vezi umbra o poți omorâ? -rămâne

departe în circa cinșpe pași și un gând străveziu unduia o duduie care îmi șoptea în visele mele nătângi că raiul e o realitate cu care dacă nu poți face casă bună combați bunu simț al

textele tale au fost considerate nesatisfacatoare, amice ! ea, ca si cand nu s-ar fi intamplat nimic,a intarziat cu abductorii si fesierii pe masa grea de lut si de tarana... si un pic de apa, iar

în drumul spre tăcere ea și cu mine ne-am iubit precum nisipul din fiecare casă in care prin pereți au fost zidiți toți copiii strămoșilor noștri pe o scară a teoriei evoluționismului

secunde și frunze moarte, ceasuri și copaci uscați, zile și păduri moarte, ani și petrol, exploatatori și exploatați. timpul e stricat prietene. el există doar pentru experiențe. noi suntem

cand cineva imi spunea ca 8 seamana,daca il culci, cu infinitul mi-am adus aminte de vremea cand in burta mamei fiind reprezentam cifra 8. eram inca nenascut,dar stiam , de 8 martie trebuia

secundele intruchipate in carnea unor animale sacrificate pentru a aduce prinos de recunostinta unor idei din mintea unor umanoizi ,care se cred nascuti din insasi inchipuirea lor

simple respirări,complicate trăiri,suflete rătăcite alungate din raiul câinilor de oameni. monade indefinite,toate ca o ratie de bautură in vreme de restriște si puse pe rană. rana lui,a celui

as trece prin virgule,prin ape,prin Dumnezei... as vrea sa stii ca te iubesc...nimicule atat de mult. iarta-ma iubito,nu e vorba de tine! tu esti! eu ma simt bine,ca te-am linistit femeie

deasupra era un gand cu care tatal meu avea in plan sa-si construiasca o casa alcatuita numai si numai din simtaminte pure. dedesubt vietuia o mantie de forme inimaginabile din care mama mea

mereu au să-mi lipsească ideile din unduirea corpului tău aruncat în soare ,cu care oameni, cu care idei să îmi continui șoaptele. sile are răbufniri de silentzio stampa! mama in picioarele

și inima-mi ruptă-n bucăti de hârtie zvârlită de vânt pe cerul albastru,nătâng căci din albastrul lui,el plouă cu sânge, cu sangele-rupt din hârtie de-o fiică mai mică uitată prin noptea cu

Doar ea a nascut in mine. Pe el l-am asteptat toata noaptea si ziua urmatoare la fel. Cu ea am ferecat dragostea in mine. Pe celalat il lasam undeva in urma: sa duca gunoiul la groapa. sa