Cântecul lui Stan Pățitul

Ion la poartă cu Mărie,
Și femeia-l ispitește:
-Ione, ce-ți lipsește ție?
-Ce și ție îți lipsește!

Ion la poartă cu Mărie,
Și femeia-l ispitește:
-Ione, ce-ți lipsește ție?
-Ce și ție îți lipsește!
MP

Am să-ți dau răspunsu-ndată,
Că e simplu - vorb'aceea:
Era poarta încuiată
Și niciunul n-avea... cheia!

Dan-T

Pușcă și cureaua lată
(Cânt și eu așa, ca omu')
Ce bărbat am fost odată ..."
Până să apară Ciomu.
N.Bun

Chiar de-s precizări banale,
(Subiectul mă exhibă)
Cred - la vârsta dumitale -
C-ai avea o altă hibă! :)

Dan-T

Chiar de-s precizări banale,
(Subiectul mă exhibă)
Dan T

Verbul a exhiba desemnează etalarea ostentativă a unui fapt, organ sau subiect, dacă dăm crezare definirii din DEX. E posibil ca să existe o ființă umană care, de dragul unei rime să plaseze un cuvînt în mod eronat?

îmi cer scuze, nu am studiat temeinic sensul verbului "a exhiba", și cum "hibă" nu are prea multe rime (puteam să schimb și "hiba" cu un sinonim!) am scris totul la repezeală deoarece mă grăbeam. De dragul matale (nu aș vrea să te dezamăgesc) modific replica:

Pușcă și cureaua lată
(Cânt și eu așa, ca omu')
Ce bărbat am fost odată ..."
Până să apară Ciomu.
N.Bun

Cântecul de jale
Văd că te inhibă
Fi'ndcă la matale
Cred că-i altă hibă!

Dan-T

Multă sănătate!

Pușcă și cureaua lată
(Cânt și eu așa, ca omu')
Ce bărbat am fost odată ..."
Până să apară Ciomu.

Replică

Chiar de ai cureaua lata
Si n-ai coardele bolnave,
Ciomu te-a făcut pe dată
Ca să urci două octave.