Poezie
Jurnalului meu
1 min lectură·
Mediu
Când m-am trezit din utopie
M-am hotărât să scriu
Numai decât cu îngeri din pustiu.
Penel din aripi moi și albe
a cărui umbră se prelinge
voiajor în a sufletului bătaie.
Pornește din mine ca un izvor
Și se oprește în tine ca un lac.
Pe fermecate căi de argintiu
Îmi bate lumina-n pliu
și văd să scriu!
Îmi înclin creștetul
în fața nemuritoarei
mante de vise și infinituri.
Soarbe din mine seva
credinței mele,
secătuiește orice gând,
speranță ori părere.
Ia-mi totul și
negrul și albul,
lasă-mi doar amorul!
Păcătos, dar împlinit
Mă voi întoarce spre
ce-am urât,
spre ce-am iubit…
Îngândurat și rătăcit,
până-ntr-o altă zi
când îmi voi aminti
să scriu, să-mi scrii!
001.680
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Netedu Silvia Maria
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 116
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 29
- Actualizat
Cum sa citezi
Netedu Silvia Maria. “Jurnalului meu.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/netedu-silvia-maria/poezie/13939047/jurnalului-meuComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.