Poezie
Oglinda în care mă văd dimineața
2 min lectură·
Mediu
O lacrimă șchioapă
și-a fumat mințile
și s-a aruncat
în golul sufletului meu.
Acum că marți e luni,
iar vineri e una cu
duminică
îi pot oferii
un colac de salvare
să nu se înece
în lacul de fiere
sub apa căruia
s-a ascuns
un scafandru.
În masca lui
de oxigen
băltește mirosul
tău,
iar în globul de lumină
ce îmi izolează
cablurile inimii
ți-am ascuns
zâmbetul și
privirea.
Cuta ce se formează
în colțul gurii mele
când râd…
e numai a ta.
Vreau să te scalzi
în ființa mea,
să te îmbraci
cu mantia
sufletului meu,
să te iubești
așa cum te vezi
în privirea mea,
căci numai
ea îți arată adevărul.
Ști când e liniște?
Atunci când,
în noaptea
de smoală topită,
se aude doar
respirația
ta. Iar dacă
îmi lipesc urechea
de pieptul tău
pot fredona
alături de
inima ta
simfonia de
muzici și culori
a iubirii
noastre.
Aș vrea să-ți
Lipesc mâinile
de ale mele
ca să nu pierd
niciodată
atingerea ta.
Spune-mi !
Nu-i așa că
ți-ai dorii
ca diminețile
să fie de plumb
și serile
de diamant…?
Eu una știu
că așa ar arăta
raiul meu.
O mască de
ghips atârnă
pe perete, mi-o
potrivesc pe față
și bifez încă o zi
în calendar.
O zi în minus
până când
o voi agăța definitiv
de ușa casei…noastre.
002.381
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Netedu Silvia Maria
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 223
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 80
- Actualizat
Cum sa citezi
Netedu Silvia Maria. “Oglinda în care mă văd dimineața.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/netedu-silvia-maria/poezie/13943303/oglinda-in-care-ma-vad-dimineataComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.