Poezie
Rasarit
cu sclipiri de aurora
1 min lectură·
Mediu
Priviri somnoroase-aruncate pe geam
Făcut-au să vadă a lumii minuni
Căci fiece secundă ce o urmăream
Mi-arătau alt spectru de lumini.
Și soarele nu apăruse încă atunci
Când privirrea-mi căzu leneșă în vis
Să prindă din mers zbor de furnici
Ce rând făceau spre paradis.
Dar iarăși lumina vie străbătu
Prin pleoape ce luptau cu trezirea.
Ființa în plăpumi trecu
Să doarmă. Încă așa-i e menirea.
002980
0