Jurnal
soapte despre pisici si Dumnezeu
2 min lectură·
Mediu
- ti-am povestit despre frica mea de pisici? din copilarie..
in intuneric linistea e o panda atat de materiala.
seara pareau dintr-o data insinuante si se prelingeau pe langa pereti planuind cum sa se furiseze langa mine, prin intuneric.
- n-ai putea scapa de teama asta a ta de intuneric ? te tin lipita de mine, de ce ti-ar mai fi teama, hai sa-ncercam.eu nu pot adormi decat in liniste si cu toate luminile stinse.
noaptea privesc cum te legeni pana te prinde somnul, ghemuita ca intr-o placenta, cu pumnii sub barbie. cu ce te ajuta lumina de pe hol...
- ma ajuta sa raman, e o margine care ma tine aici, parca opreste invaziile, n-o stinge.
- esti moale cand dormi, abia te aud respirand, ai stropi minusculi de sudoare pe frunte. mereu spui ca ai vise frumoase.
- tu nu ai intrebari de care ti-e frica ?
inainte sa poata spuna cuiva: tu esti Celalalt, deci si eu exist...cum crezi ca se simtea Dumnezeu ? poate si El stie ce-i frica, nu crezi?
- pui, la ora asta...
- dar tu nu te intrebi cine suntem cand ramanem singuri? singuri de tot adica.
mi-e teama ca n-am sa-mi pot pastra amintirile, cand raman singura. si e logic, in singuratate absoluta nimic nu mai are pret.
- ce grozavii iti trec prin minte la miezul noptii. nu exista singuratate absoluta
- ba da, simt ca exista, ca ne asteapta undeva. daca privesti oamenii care se strecoara pe langa noi ca niste umbre, fara sa se lege de nimic. ei au ajuns deja acolo.
- uite, n-am sa mai adorm inaintea ta.
- imagineaza-ti o secunda de liniste totala peste lume. ar fi ca o scurta amnezie a Lui. un Dumnezeu ratacit, cautand sa-si aminteasca de noi.
nu inteleg cum te descurci cu linstea.
- pui, ce ingani tu acolo cand te legeni ?
- mereu inainte sa adorm imi trece mama...
034.160
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- nastia muresan
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 322
- Citire
- 2 min
- Actualizat
Cum sa citezi
nastia muresan. “soapte despre pisici si Dumnezeu.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/nastia-muresan/jurnal/137339/soapte-despre-pisici-si-dumnezeuComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
MCMCMarie Jeanne Chiriac✓Recitesc, mereu cu placere, scrierile tale. Ma bucur mult ca ai trecut pe la mine, sa imi amintesti....
0
CVPui, tu esti un pic filozof:\"nu exista singuratate absoluta\". Eu, ca orice varsator respectabil,eu sunt un pic, sau un pic mai mult, N_E_B_U_N, pot sa inteleg perfect de ce lasi lumina aprinsa in hol:\"asa
ma ajuta sa raman, e o margine care ma tine aici, parca opreste invaziile, n-o stinge.\" Si cum spuneam, tu esti un pic filozof, si un pic mai mult poet, motiv pentru care am sa te invit in atelierul unui \"pictopoet\", condamnat la singuratate de vigilenta unui editor, nu in a promova talente ci in a le pune piedica. Stiu ca o sa te superi
pe mine, dar ce pot sa fac cand vad ca, pe unele pagini regulile se aplica cu ocaua mica, si pe altele cu ocaua mare. Ma plang si eu prietenilor. Si nu pe la colturi ci in direct. De ce? Pentru ca asa cum spuneai, este atata singuratate intre oameni, atata singuratate, de parca am fi din neam pisicesc si am avea noua vieti ca sa ne bucuram de ceea ce pierdem aplicand regulamente legati la ochi, precum justitia din ce in ce mai geometrica si mai liniara. (Ca-n tablourile pictorului acela, paremi-se kandinsky:
http://www.agonia.ro/index.php/poetry/158415/index.html, si de nu-ti place kandinsky, iti recomand Magritte
http://www.agonia.ro/index.php/poetry/158416/index.html, pe care sunt sigura ca-l vei indragi la fel de mult ca si mine.
Pe ce ma bazez? Ghiceste.)
Revenind la textul tau, stii cu ce nu sunt de acord? O secunda de liniste nu este ca \"o amnezie a lui Dumnezeu\" ci un moment de reculegre si recuperare de SINE. Poate gresesc, dar am zis de la inceput, eu nu sunt filozof, sunt...Carmen. La multi ani.
P.S. Stii de ce-mi aminteste personala acesta? De Budda. De bucuria cu care zambeste, de o credinta care spune ca nu trebuie sa omori nici macar o furnica, pentru ca orice faptura ti-a fost, de-a lungul miilor si miilor de vieti, cel putin o data mama. Credinta pe care nu o impartasesc, dar o respect. Iertare pentru invazia de ganduri. Cu drag, C.
ma ajuta sa raman, e o margine care ma tine aici, parca opreste invaziile, n-o stinge.\" Si cum spuneam, tu esti un pic filozof, si un pic mai mult poet, motiv pentru care am sa te invit in atelierul unui \"pictopoet\", condamnat la singuratate de vigilenta unui editor, nu in a promova talente ci in a le pune piedica. Stiu ca o sa te superi
pe mine, dar ce pot sa fac cand vad ca, pe unele pagini regulile se aplica cu ocaua mica, si pe altele cu ocaua mare. Ma plang si eu prietenilor. Si nu pe la colturi ci in direct. De ce? Pentru ca asa cum spuneai, este atata singuratate intre oameni, atata singuratate, de parca am fi din neam pisicesc si am avea noua vieti ca sa ne bucuram de ceea ce pierdem aplicand regulamente legati la ochi, precum justitia din ce in ce mai geometrica si mai liniara. (Ca-n tablourile pictorului acela, paremi-se kandinsky:
http://www.agonia.ro/index.php/poetry/158415/index.html, si de nu-ti place kandinsky, iti recomand Magritte
http://www.agonia.ro/index.php/poetry/158416/index.html, pe care sunt sigura ca-l vei indragi la fel de mult ca si mine.
Pe ce ma bazez? Ghiceste.)
Revenind la textul tau, stii cu ce nu sunt de acord? O secunda de liniste nu este ca \"o amnezie a lui Dumnezeu\" ci un moment de reculegre si recuperare de SINE. Poate gresesc, dar am zis de la inceput, eu nu sunt filozof, sunt...Carmen. La multi ani.
P.S. Stii de ce-mi aminteste personala acesta? De Budda. De bucuria cu care zambeste, de o credinta care spune ca nu trebuie sa omori nici macar o furnica, pentru ca orice faptura ti-a fost, de-a lungul miilor si miilor de vieti, cel putin o data mama. Credinta pe care nu o impartasesc, dar o respect. Iertare pentru invazia de ganduri. Cu drag, C.
0
VCpisicile se furișează în inma mea,mai bine zis un Dumnezeu și o pisică,frica mă înghite și mă fac mare,asudat sub plapuma vieții
ești un flozof,bravo
ești un flozof,bravo
0