Poezie

Ploaia

1 min lectură·24 octombrie 2005

Mediu

Te uită cum plouă afară,

Cum plouă în inimi și-n minte,

Ascultă cum tună în suflet,

Cum fulgeră-n noi și-n cuvinte.

Ce nori ne întunecă mintea,

Ce viscol ne mână departe,

Ah, stropii lovesc fără milă

Și ploaia din noi ne desparte.

De vină e timpul și soarta,

Iubirea și doru-s de vină,

Orbiți de-ntuneric ne zbatem,

Cerșind de oriunde lumină.

Nu plânge micuța mea zână,

Și du-te la tine-n odaie,

Mă uită și uită trecutul,

Privește la stropi și la ploaie.

Pe veci te-oi iubi fără șansă,

Pe veci te-oi visa în cuvinte,

Pe mine mă uită dar ploaia,

Cu stropii din noi s-o ții minte.

001.500

Năstase Adrian. “Ploaia.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/nastase-adrian/poezie/147248/ploaia

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.