Nan Florian

Am citit comentariile. Le-am citit ca pe o proza. Dialog, multe personaje bine intentionate. Daca proiectul asta a prins carne as fi curios sa-l vad. Se poate un link acolo? Numai daca este posibil si daca deranjul nu este prea mare.
Multumesc!

Salomeea Stuparu [Hic!] Lizush - multumesc de vorbe bune. Povestea cu mironosita mi-a luat o piatra de pe inima. Dupa cum ai observat sunt destul de speriat de femeile autoritare, femeile ... Ar fi bine sa nu afle sotia mea. Mai bine ma opresc aici, cat mai am capul pe umeri. Mironosita zici!? \"eu nu stiu a scrie, doar a citi\" zici? Chiar vrei sa te cred? \"Ma intreb\" m-a facut sa ma simt mizerabil, pentru ca tu ai prins acolo un mic (foarte mic - te rog sa ma crezi, adevar) iar \"YM\" nu ma face deloc sa ma simt mai bine. Cred ca stii a scrie. Deja se simte din plin acest lucru. Mironosita zici!? Poate ca ai dreptate. In poezia ta simt o boare de prospetime si o atitudine (cautata?) de femeie-copil-ofranda-flamandului-cititor-(masculin?). Voi reveni cu un comentariu la \"Eu\". O poezie care se merita citita cu multa atentie. A5-ul este o jumatate de A4 (clasicul A4, obisnuitul A4, foaia normala, NORMALUL, firescul pentru orice scriitor-cititor). Colaje suflet A5 cealalta parte colaje suflet A5 dualitate in sfarsit un A4. Ce vrei sa spui? Ce cauti? Printre atatea necunoscute pe care mi le-ai aruncat nada este una de care chiar nu pot spune nimic (semnificatie) pentru simplu motiv ca nu am auzit de piticul Cinabru. Sa caut prin internet ...
Nu mai spun ca ma simt pacalit. M-ai facut sa vorbesc de poezia ta intr-un moment in care eu nu-mi doream asta si intr-un loc in care chiar ca nu era cazul sa ...
Drace e o conspiratie! Asa procedeaza si nevasta-mea! Afisand o aparenta vulnerabilitate ...
Ne mai citim.

Cumplita poezie. Nu-mi place. Nu-mi place deloc. Citind poezia ta am simtit cat de definitiva este despartirea de Nichita. Aveam si eu un text. Se numea \"de dupa Nichita\". Scriindu-l ma inchipuiam curajos. Am fost mai mult inconstient decat curajos. Dupa ce am citit poezia ta m-am intors in pagina mea si l-am sters. Duca-se! Era o prostie. Am revenit pentru acest comentariu! Nu cred ca voi mai calca in pagina ta. In felul asta raman fara opera, sau mai rau, cu Marcica. Si-mi pare rau; imi placeau printesele (am citit si partea a doua - la fel de buna) si \"loop\"-ul, unele poezii si cine stie ce alte \"bunataturi\" mai gaseam prin ce-nu-am-trecut-deja. Iti spun adio (desi stiu ca nu ma pot tine de cuvant - incepe sa fie ca un drog).

Ina Simona Cirlan [Scaietina] nu stiam de unde \"te cunosc\". Ma plimbam linistit prin pagina Danei Stanescu (o prietena, indraznesc sa spun) si imi atrage atentia un comentariu numit wb. Il deschid. Software de mama. Suna a injuratura de mama. Curios fiind, il citesc. Am facut bine intrucat a meritat. Haz \"mamos\", ironie fina, de mare clasa, si \"mami meu\" e genial. La fel de genial ca \"face sens ce spun eu aici?\" Zice fiica-mea din State. Isi da acolo masteratul. Cred ca-ti dai seama ce am simtit citind textul tau. Mi-e un dor nebun de ea.
Multumesc pentru aprecieri. Textele mele nu au pretentii de mare literatura, dar daca te fac sa zambesti ... poate merita sa fie citite. Sunt convins ca sunt necesare unele perfectionari si daca sunt in stare am sa le fac.
Inca odata multumesc mult.

Doamne ce greseala am facut! Sunt 2 pagini de poezie. Nu am vazut. Te rog sa corectezi in comentariul meu anterior. Am citit, probabil, 1/2 din poeziile tale. Imi pare rau. Am sa revin pentru restul poeziilor cat de curand.

Dana Stanescu! Buna! Am spus intr-o alta epistola (comentariu) ca imi place aceasta poezie, dar nu am explicat de ce. Va fi tare greu, pentru simplu motiv ca o poezie nu poate fi explicata.
Cred ca trebuie sa te apleci asupra ei cu sufletul deschis, sa incerci, sa doresti cu tarie sa o primesti in inima ta. Poetul iti intinde nu doar mana, nu doar textul, nu doar ideea, ci un ceva ce razbate dincolo de toate acestea. Vorbesc de sentimente. Cred ca poezia (si aici fac referiri la \"joc\") trebuie sa fie ca un parfum; nu stiu nimic de componente (partea chimica), uneori nu pot asocia mirosul cu ceva existent (deja existent) in natura si cu toate acestea \"mirosind\" poezia pot spune: a grozav, imi amintesc de ... , sau:Dumnezeule, parca as fi la munte, sau: intr-o camaruta intima, la tara, foc molcom intr-o sobita taraneasca, de pamant, miroase a mere coapte si a gutui si usor amarui a nuci uscate, eu, ea, Adam, Eva, nici o rusine, nici un pacat, bucurie ca la inceput de lume, placerea de dupa, fara ganduri ascunse, fara orgolii, fara griji (cine spala cada, cine ia copilul de la gradinita, etc.) doar eu, ea, placerea si jocul, nu conteaza care joc,
conteaza starea de joc.

\"nu mai stia daca soarele sau degetele lui
o mangaiau cald pe obraz
o ameteau\"

\"Nu mai stia\" pentru ca nu conteaza, nu soarele, nu degetele, erau ametiti de starea de joc. De dupa! Nu inainte! Inainte e altceva, jocul nu este, dar trebuie sa fie rabdator (desi clocotesti), jocul nu este, dar trebuie sa fie strunit.
Asta simt eu citind poezia ta si tare imi place. Este starea de joc de dupa - in stare pura.

si rupand un colt de inima
inca vibrand
scrijeli pe zid
dovada iubirii

Spune odata in plus ca am dreptate. Poezia imi place pentru ca ma invita sa colaborez, fac parte din actiune. Iau ce-mi oferi (ingredientele pure ale starii de dupa) si incep sa adaug (dupa posibilitatile mele:caracter, inteligenta, educatie, etc) si daca am tot ceea ce-mi trebuie evadez, fac pasul in spatiu mirific al viselor in care am fost invitat. Prin poezie (cu siguranta prin poezia de fata) construiesti acea legatura aproape mistica (cuvantul mistic
nu este pus asa ca sa dea bine, daca-l simti pe Dumnezeu, cu tarie, cu durere, cu dorinta, daca urli in sinea ta \"SIMT\" sau macar \"VREAU sa simt\" se creaza ... asa si cu poezia) dintre autor si cititor. Si mai este un lucru. Nu intamplator am citit mare parte (m-am dus in pagina ta si constat ca mai am de citit una singura - ce culoare are sarutul tau?) din poeziile tale. Cred ca daca vrei sa cunosti un autor trebuie sa-i citesti mai multe poezii.
Una nu este suficient. Este un inceput, este bine, dar nu suficient. Inca un pic si nu te mai plictisesc.
Sunt destule poezii pe site care explica nu sugereaza, constata nu ma implica si ceea ce este cu adevarat remarcabil \"joc\"-ul se ocupa de \"frumosul\" poeziei (adevaratul ei rost) si nu de adevar,nu de starea de fapt. Nu vreau adevarul in poezie, rostul poeziei, adica \"frumosul\" trebuie scos din inima mea cu orice pret, chiar cu pretul unei minciuni. Daca vreau adevarul citesc un pamflet, un articol, citesc ziarul, ma uit la stiri, etc.
Poezia asta are ritm si nici nu am simtit nevoia de rima.
Dana Stanescu, ce sa spun? Mai trec prin pagina ta. Ma simt bine aici si mai am de citit proza.

Vroiam sa parasesc pagina ta. Mi-am zis: hai totusi sa citesc si ultima poezie. O citesc. Primul impuls a fost sa ma reped la comentarii si sa scriu: Da! il simt.
Este valabil ce am spus deja. Apare acel element in plus, parca aruncat de intamplare in poezie (va fi tare greu sa ma mai pacalesti - sunt vigilent; am invatat ceva din \"loop\"-ul tau) acel \"stii tu de ce\" care cred ca face parte din sarea si piperul poeziei. Aduce o nota de mister si de intimitate, de sagalnicie, de suava feminitate. Imi place, imi place mult, o poezie ca un susur de izvor. Blaga are o poezie remarcabila avand acelasi sens ca si poezia ta (ma refer la acest \"stii tu de ce\") la acest etern feminin oarecum misterios, la acest cunoscut-necunoscut mister al femeii.

Doamne cat imi place si aproape ca nu stiu de ce! Vad, uneori, cate o fata tanara, proaspata, ca un fruct abia luat din pom si-mi zic \"Doamne cat imi place si aproape ca nu stiu de ce!\". Imi dau seama ca e frumoasa, dar imi dau si seama ca are, fie gura prea mare, fie nasul prea puternic, sau ochii nu stiu cum ... sau / si etc. Defecte. Asa simt poezia ta. Studiata pe componente parca ar fi o prostie. Si nici mare lucru nu spune. Dar pe total ... Ideea e ca-mi place. Legat de tema (sper sa nu-mi joace memoria feste - daca da va rog sa ma corectati si sa ma iertati) in \"Pretendentul American\" Mark Twain a hotarat sa fac un experiment, sa dezvolte subiectul fara localizare in timp si spatiu. A fost un esec. Cam asa si tu. Nu spui nimic, nu esti ancorata in nimic, poezia ta este in aer, este in eter. Dar de acolo face ceva extrem de interesant. Trimite link-uri. Face legaturi. De fapt nu ma exprim corect. Prin cuvintele din poezia ta imi dai nada, ma ademenesti, mintea mea face legaturile necesare. Daca ai vrut sa faci asta, daca este o constructie si nu o intamplare esti remarcabila, daca nu, intamplarea este fericita. Oricum, in ambele variante, e de bine. \"Era doar noaptea cu stele ...\" cred ca stelele suna mai bine. Era doar noaptea cu stelele ... Simt nevoia sa ma repet: Cine esti tu ...

Intr-o societate bolnava … nu prea vad ce pretentii putem avea. Poezia este si ea precum societatea. Nu vad mare diferenta intre “vaginalia” si “floare de ciorap” sau daca exista, nu este deloc in avantajul vaginaliei. Acolo mai aveam o speranta, o raza de lumina, floarea .... Inteleg ce anume pui in discutie (am citit si comentariile, lucru pe care de obicei nu il fac, pentru a nu fi influentat de ...) dar acest mod de a aduce la suprafata ceea ce ar trebui sa ramana in strafunduri, nu-mi place. Nu-mi place deloc. Am aflat din cele citite ca exista un fel de vagin din ipsos, sau plastic, sau … Cine sa cumpere asa ceva si pentru ce? Dar mai ales, dar mai ales, eu nu vroiam sa capat aceasta informatie. Nu vroiam sa stiu. Da ma ascund de adevarata problema! Da stiu, sub covor pute de murdarie, dar lasa gunoiul acolo. Vreau sa-mi protejez ficatul. Nu ma face sa vomit. Te rog. O lume plina de ... Nu. Nu vreau. Nu vreau sa ma gandesc la asta. Nu vreau sa stiu de cate ori se tunde nevasta-mea in nu stiu ce zona a capitalei, cu ce smacuri, parfumuri isi da, nu vreau sa stiu cate supozitoare a folosit in ultimii 5 ani, nu vreau … Toate astea sunt subiect de parodie? Pe cand o parodie despre penis (stiu a fost cantat si rascantat, stiu exista un adevarat cult … , stiu destul … chiar prea mult), despre sperma (de ce nu), rahat, scuipat (scuza-ma am vrut sa zic saliva), muci, flegma, … ma opresc aici, desi as fi putut lungi mult lista.
Ce spui tu e posibil. Gandesc (nu simt, ci gandesc) ca ai dreptate in tot ceea ce spui (ma refer si la comentarii). Ai dreptate si ai dreptul sa arunci in piata aceasta tema. Dar nu sub forma de poezie. Tot cred ca poezia trebuie sa induca o anume stare. Ce simt eu citind o astfel de poezie? Ce valoare artistica are un tablou cu tente pornografice (sunt destule)? Cui te adresezi?
Cunosc oameni ... le spui cuvantul murdar, de-a dreptul, si hohotesc cu lacrimi. Esti tanara, esti frumoasa (fotografia din pagina ta), esti o fata extrem de talentata. Aceasta parodie (in felul ei remarcabila) nu este de tine. Trebuie sa recunosc ca fara tine viata ar fi plictisitoare pe acest site, dar un pic de masura ...
Recitesc cele scrise si imi dau seama ca scrisoarea mea poate fi interpretata in fel si chip. Subiectul cere rigoare si asa ceva nu este posibil, cere bisturiu si un microscop extrem de fin. Cere un limbaj specializat cu o metodologie specifica. Imi pare rau ca nu am putut fi mai clar in ceea ce priveste sentimentele trezite in mine de parodia ta. In final vreau sa te asigur de intreaga mea admiratie si acest lucru il spun cat se poate de clar si de raspicat. Spun asta fara nici o ezitare.
P.S. Daca autorul avea alt nume decat Lory Cristea, nu as fi intrat niciodata intr-o astfel de discutie.
Sper sa nu ajung in OffTopic.

Miruna Dima multumesc mult pentru cuvintele de bine. In privinta greselilor am intrat in text si am corectat pe unde m-am priceput. Oricum trebuie sa le mai iau la mana odata pentru unele complectari. Tot atunci voi mai face si alte verificari. Inca odata multumesc. Cum imi fac un pic de timp am sa te vizitez. Acum, primavara, inca primavara, trebuie sa fie grozav in Braila.
P.S. Inchipuindu-mi ca am umor(m-ai incurajat, putin, in sensul asta) am conceput un comentariu ... sa-i spunem, ceva mai liber. Era o mica intepatura care se vroia amicala.
Am ajuns la OffTOPIC. Pe buna dreptate.

Dana Stanescu am citit toate poeziile tale, de sus in jos, pana la aceasta. Parca o cautam. Pana aici mi-a placut foarte mult “joc”. Vroiam sa fac acolo un comentariu, dar mi-am zis: hai sa vedem ce mai poate. Multe idei, realizari mai mult decat reusite, toate interesante. Totusi, senzatia mea este ca poeziile tale nu MA plac. Daca ai fi avut mai putine stelute mi-as fi zis “nu-mi plac” si cu asta basta. As fi scris in comentariu nu-mi plac, poate as fi explicat de ce, sau poate nu as fi scris nimic. Este evident ca eu sunt cel in eroare si este evident ca sunt in pierdere. Faptul ca nu reusesc sa vad ceea ce tu vezi si ne spui … Chiar imi pare rau. Am sa revin si am sa mai citesc pana reusesc sa simt, sau cel putin sa inteleg ce simti tu. Poezia de fata este pe gustul meu in primul rand pentru ca are acel ritm pe care il pricep. Pentru ca are un pic de rima, suficienta cat sa-mi placa. Sa-mi placa mie. Citesc o poezie si … nu de putine, ori ma gandesc la ea ca la o femeie (mai ales daca am si motive). Cum ma uit la o femeie: primul impact imbracamintea, dupa care picioarele, figura, rotunjimile, etc. In primul rand fizicul (sigur ca este o prostie) mai tarziu sufletul. Mie imi plac femeile … intr-un anume mod, altuia … Cu poezia patesc la fel (sigur ca este o prostie). Am nevoie de ritm, am nevoie de rima. Daca versul este prea lung, nu-mi place. Sa nu ma intrebi de ce. Ca sa imi placa poezia ta am nevoie de o anume educatie. Mai aleasa probabil. Nichita a inceput sa-mi placa prin poeziile lui, poate mai putin apreciate. Incet, in timp, i-am prins un ritm. Asociez o poezie de-a lui unui ritm si incep sa simt poezia. Poeziile tale (aproape toate) au, pentru mine, o anume fluiditate, curg, parca se preling din vers in vers, din ultimul cuvant al versului spre primul cuvant al versului urmator. O simt ca fiind placuta (o gandesc ca fiind placuta), dar cum spuneam imi lipseste ceva. Tact? Poate din cand in cand o pauza. Nu stiu! Mai toate poeziile din site sunt asa. Modernismul!? Nu cumva platim un tribut mult prea mare. Intr-o vizita fiind, la un amic, am mancat pentru prima data in viata mea ciocolata sarata. Toti amicii (mai ales femeile) spuneau ca este nemaipomenita. Eu: mizerabila! Cum dracu puteti manca asa ceva. Peste timp ne-a facut cadou o cutie imensa cu astfel de ciocolatele. Cum sotia tinea regim (cand nu tin femeile regim?) m-am luptat singur cu ea. Intreaba-ma acum daca imi plac. Sunt grozave! Unele “intelegeri” vin in timp. Am sa las sa treaca timpul – zile - si voi reveni cu mai multa vointa.

“limba sa imi poarte esenta,
esenta picurand din inima mea”

Cu siguranta limba TA poarta esenta de cuvinte izvorate din inima ta.
Pana atunci ma voi bucura de proza ta, de textele din “personale”. Pana atunci …
P.S.
Nu citesc comentariile facute de alti cititori. Este evident de ce. Poate dupa ce imi spun cuvantul (cuvintele). Cristian, de mai sus, in mai putine cuvinte, a simtit ca si mine.

Dana Stanescu, grozava idee. Te surprinde. Eu am ramas blocat secunde in sir. Nu pricepeam poezia. Nici nu se vede prea clar. ... si mai am un obicei prostesc, mostenit din ... , citesc de sus in jos si de la stanga la dreapta.
Tu al ales sa cobori textul precum scara. Uimitoare idee! Nu inteleg ce scrie pe balustrada. E imortant? Nu vreau sa scap un amanunt care sa conteze.

Citind povestea ta imi gandesc comentariul numai in diminutive, dar ,desigur, ma voi feri de asa o greseala. Nu este exclus ca printesa Castanie (imi aduce aminte de sotie –pune mult piper si are mana grea) sa ma ia la … “intrebari”. Ma tem si de printesa Papadie (imi aduce aminte de sotie – nu te poti certa cu ea: ar fi prea riscant) blandetea este o arma teribila in mana unei femei; in fata uni barbat. Personajul cu capul pe umeri pare a fi zgripțuroaica (imi aduce aminte de … nimic; e mai prudent asa). La ce bun sa te mariti? Gandeste-te la un Eminescu insurat (argumentul nu este prea grozav, dar …). Daca Doamne fereste ramanem fara povestile tale.
Se simte piperul in textul tau. Ai pus si autoironie, atat cat trebuie; asa, ca sa aiba povestea gust. De data asta nu m-am lasat pacalit, am citit textul cu atentie inca de la inceput; a meritat.

Mi-am zis ca e o problema de decenta sa intru in pagina ta. Ai fost amabila cu mine si m-am hotarat sa-ti intorc amabilitatea. Mai mult din obligatie. M-am oprit la loop. Incep sa citesc. Drace ce plictiseala imi zic. Reapare prima secventa de text. Hm! A uitat! Dupa care ma prind. Ce tantalau sunt. O iau de la capat, citesc cu atentie si duc textul pana la sfarsit. Extraordinar! Ai facut cumva informatica? In visual Basic avem Do While Until ... Exit Do ....Loop \"Loop\" al tau este un program de calculator. Trebuie executat secventa cu secventa. Spatiul dintre secvente (acel enter aparent in plus) face ruptura pregatintu-te pentru un nou enunt. Inceputul “programului” este banal, cenusiu, practic fara actiune, treneaza, aici nu se va intampla niciodata nimic imi zic … Prima bucla ma surprinde … Apoi … Inca inainte de a intra in pagina eram hotarat sa-mi duc amabilitatea pana la “imi place… grozav text …” un mic adio si-un praz verde. Dana Stanescu mi-ai stricat finalul. Dana Stanescu …

Salomeea Stuparu multumesc mult. Ma pune pe ganduri acest citat din pagina ta. \"De obicei femeile nu au chef sa-si elaboreze ele singure propriile convingeri, insusindu-si-le de-a gata, de unde apuca, in cea mai mare parte de la barbatul care le intereseaza\" (Lev Sestov). Esti sigura ca te intereseaza Marcica? Voi intra cat de curand in pagina ta. Acum am preluat citatul si am citit ispita. Voi reveni cu un comentariu. Ai putine texte si multe ... (rezist cu greu ispitei -de care tocmai am vorbit- de a scrie pretexte) comentarii. Sunt unii care fac, si altii care au intodeauna ceva de spus celor care fac. Tu din ce categorie ... Te mai astept in pagina mea. Poate la ... poezie!? Salomeea, Irod, ... Ion!?
Erata.
Ioan Botezatorul ..... Hic!
Inca odata multumesc.

Cristina Davidescu! Multumesc! De ce ... vostru. Doar pentru ca am afirmat, undeva, in text, ca am un fiu. Singurul lucru adevarat din text este ca am ... Marcica. Afirmatia de mai sus ... daca este posibil ... sa ramana intre noi. Stii, sotia are palma grea. Multumesc pentru incurajari. Chiar aveam nevoie.

Sonea Roxana Crina multumesc. Imi pare bine ca ti-a placut Marcica. Imi pare rau ca nu ai fost mai clara in ceea ce priveste erorile. Ioana Stefanescu-Bogdan a fost mai la obiect. Dau credit spuselor ei. Este licentiata in Litere. Oricum am sa verific toate textele. Probabil sambata. Inca odata multumesc.

Bogdan Groza! Iti multumesc pentru vorbele bune. Chiar ai simtit bucataria, acest loc misterios din apartament, in care sotia (poate mama) este stapana absoluta peste fenomene (fizice, chimice) necunoscute, si in care, slava Domnului, eu nu sunt bine venit, ca fiind o incapere extrem de periculoasa? Daca da, esti prietenul meu de suferinta, daca nu, esti prietenul care mi-a spus o vorba buna atunci cand aveam nevoie de ea. Multumesc Bogdan.

Ioana Stefanescu-Bogdan! Multumesc de vizita si de vorbele bune. Cum as putea sa ma supar. Dimpotriva sunt multumit de interventia ta. Ai dreptate. In ceea ce priveste dialogurile am simtit si eu acest lucru, sper, in timp, sa corectez aceste scapari. In ceea ce priveste al doilea aspect, desi jenant pentru mine, ai si aici dreptate. Ce pot sa spun? nu exista scuza pentru asa ceva ... doar poate faptul ca vreau sa invat. Daca ma poti trage de urechi si cu altceva te rog sa o faci. Multumesc mult.

Dana Stanescu! Nu ma asteptam “sa ies in lume cu Marcica”. Marcica ... Taranca, de! Chiar nu ma asteptam la steluta. Stau in fata ziselor tale si-mi tot spun …
...stelute, trese, jucarii,
Acestea toate nu-s pentru copii?
M-am facut baiat mare ...
Oare chiar m-am facut baiat mare? Nu pot sa nu-mi pun aceasta intrebare intrucat ma bucura nespus steluta ta. De fapt daca stau sa ma gandesc o merit. Chiar o merit. Ai vazut doar!? Stiu sa gatesc.
Multumesc Dana Stanescu! “am sa intru si pe celelalte texte ale tale” spui. Sper sa o faci. Nu mi-ar strica niste sfaturi sincere. Pana una alta m-am uitat in pagina ta. Draceee! Ce de stelute! Incepe sa-mi fie frica. Nu atat pentru mine (sunt totusi baiat mare), cat pentru Marcica si celelalte texte prietene ale ei, din pagina mea.
Inca odata; multumesc!