Poezie
Tablou de toamnă
1 min lectură·
Mediu
E toamna filă de ceaslov din care
învață paseri dor de depărtare...
În veștede tapeturi, jos, în vale,
și codrul, și dumbrava-s strane goale
Doar unul singur cântu-și mai petrece,
neostenitul cantor, vântul rece
În sure-odăjdii cerul se-nveșmântă
și toarnă-n ploaie mir și apă sfântă...
Cum carele-ncărcate vin voios,
câte-un țăran smerit dă clopul jos
Pe frunți le curge ploaia-a miluire
și-n zâmbet le umple osârdnica fire -
Prin beci, cămară,-n palidă lumină,
din saci și coșuri, roadele se-nchină
E toamna prag tăinuitor al vremii,
catapeteasmă înspre pacea iernii...
003.125
0