Pe Valea Manastirii, in inima padurii
Unde-i doar goron secular si deal dupa deal
Trait-a nu demult, trait-a-un priceput
Un om fara pereche, un ostean cum rar se vede
A lui onoare n-a fost
A mea lume e aparte
A mea lume e nebuna
E o lume ireala
E un vis ce ma sugruma
Eu traiesc in greutate
Eu traiesc al meu desfrau
A mea viata-i plina moarte
Sunt un mort fara sicriu
Eu sunt
Se aude in departare vuiet mare,mare jale
Nici al meu sat n-a scapa de asta primejdie grea
Flacari aprind orizontul, dupa cum innainteaza frontul
Neamtul iar face prapad cu al sau vis de om
Taberele se aliniaza, pamantul iarasi vibreaza
Se vad scuturi, lanci, sabii, topoare
Tunuri multe sub razoare
Osti cu fetele brazdate si cu fruntile-ncruntate
Al meu neam iar e in
Pe-a noastre poteci de munte
Trece-un cerb stelat in frunte
E mare, rosiatic, impunator
E ca soarele sorbind apa de izvor
Si acest cerb atat de singuratic
Pe Stejea copilarit-a, in haosul
Nascut fara Dumnezeu
Pulbere in a haosului apogeu
Ma zbat, lupt, tremur
Sa scap de moartea ce-o simt un cutremur
Oricum ea nu imi va ramane datoare
Oricum isi va lua plata cea mare
Deci a mea
Azi esti doar un monument
Ieri ai fost a iobagului reviriment
Ai fost a lui tabara, a lui cetate
In tine el si-a castigat meritata libertate
Ai fost doar paduri si maracini
Azi esti doar flori
Ea-i sus in ceru-nalt si plin de frumusete
El jos in pamantul retard cu umbra si tristete
Ea-i data sa straluceasca, ochiul sa-l uimeasca
El nu poate mai mult decat sa ne jigneasca
Ea este