Mediu
Alunecam spre 30 de ani,
Fara sa-mi dau seama ca ma inaltam,
Desi nu ridicasem casa
Si nu sadisem copacul.
Oglinda celor mai frumoase din tara
Imi raspundea cu imagini contradictorii:
Cearcanele zilelor in care nu se intamplase nimic,
Zambete frante, riduri de emotii mioape
Si cateodata scotea limba la mine,
In timp ce femeia isi desfacea lenes
Serpii din par- podoabe inutile,
In spatele meu, in fata oglinzii.
Am incercat sa intarzii
Doar cu o clipa pasul
Fara a fura solutia
Delicatei ecuatii
Pe care ,se pare
Ca altele o rezolvasera inaintea mea,
Sa-mi continui firesc dansul,
Zburataceala.
Intr-o zi s-a deschis o fereastra
In pantecul meu
Ce, uimit,a dat drumul luminii,
Iar atunci m-am inteles ca femeie
Si mi-am acceptat unicitatea.
024130
0