Poezie
Curgere
1 min lectură·
Mediu
am fost particulă bozonică în apă de râu
pește tăcut pe fundul marilor oceane
vultur înalt cât albastrul măiastru pe creste
leu strivit de căldurile savanelor fără sfârșit
un bob de grâu din care a crescut o lume
negustor de viață bună la pahar
soldat uitat într-un post fără rost pe câmpul de luptă
spirale înșurubate tainic în mijloc piatra sfântă
înțelepciunea și cunoașterea universală
voi fi în toate vânturile și pădurile inventate
în aer, în foc, în apă și în pământ
nelegat de amăgiri în legătură cu tot
azi sunt Iov trecător cuminte printre lacrimi
ochi deschis spre lumina luminii
picioarele înghețate, mâinile fripte, trupul mâncat
am înțeles și totul acum e cristal
orice plecare e o nouă venire în jurul unui punct
până ajung să fiu eu miezul căutat în marile cărți
împrăștiat definitiv niciun loc de mormânt
un pumn de cenușă în spuma mării
nenumit și fără memorie
asta sunt
001439
0